Ce prevede planul în 28 de articole pe care Donald Trump îl impune Kievului pentru a opri războiul

Un proiect amplu de acord pentru încheierea războiului din Ucraina, elaborat de Statele Unite în cooperare cu reprezentanți ruși și discutat cu autoritățile ucrainene, prevede o serie de măsuri politice, militare și economice menite să stabilească o bază durabilă pentru încetarea conflictului. Documentul, citat de Axios și confirmat de surse americane și ucrainene, conține propuneri semnificative care ar implica schimbări majore pentru toate părțile implicate.

Potrivit proiectului, Ucraina ar urma să accepte anumite concesii teritoriale și să-și limiteze dimensiunea armatei, în schimbul unui set de garanții de securitate și al unei arhitecturi diplomatice ce ar viza stabilizarea regiunii pe termen lung. În viziunea acestui plan, Crimeea, Luhansk și Donețk ar fi recunoscute de facto ca făcând parte din Federația Rusă, iar regiunile Herson și Zaporojie ar rămâne împărțite de-a lungul liniei actuale de contact.

De asemenea, forțele ucrainene s-ar retrage din zonele controlate încă în estul Donețkului, unde ar urma să fie instituită o zonă tampon neutră și demilitarizată.

Planul de pace în 28 de puncte al lui Trump pentru Ucraina

Un element central al proiectului îl reprezintă garanțiile de securitate propuse pentru Ucraina. Un document adițional inspirat din articolul 5 al NATO ar prevedea că orice atac semnificativ asupra Ucrainei ar fi tratat ca o amenințare la adresa securității transatlantice, iar SUA și aliații săi ar răspunde în consecință. Planul estimează, totodată, limitarea efectivelor militare ucrainene la 600.000 de persoane și includerea în Constituția Ucrainei a prevederii că statul nu va adera la NATO, alături de un angajament similar din partea Alianței.

Propunerile includ și o componentă economică robustă, cu utilizarea unor active rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei, ridicarea graduală a sancțiunilor și relansarea cooperării economice între SUA și Rusia în domenii precum energia, tehnologia și mineritul. De asemenea, proiectul sugerează revenirea Rusiei în formatul G8 și crearea unor fonduri speciale pentru modernizarea infrastructurii ucrainene.

Planul nu se referă doar la aspecte teritoriale și militare, ci introduce și măsuri umanitare, precum schimbul tuturor prizonierilor, facilitarea reîntoarcerii civililor dispăruți, crearea unui cadru educațional pentru prevenirea radicalizării și cooperarea în administrarea centralei nucleare de la Zaporojie sub supravegherea AIEA.

În prezent, Washingtonul încurajează Kievul să ia în considerare propunerea, deși unele dintre cerințe au fost respinse anterior de autoritățile ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că este dispus să discute planul și a subliniat că îl consideră o contribuție la un proces de negociere care ar putea fi ajustat în funcție de interesele Ucrainei.

Planul a fost elaborat de emisari ai administrației Trump, printre care Steve Witkoff, cu aportul unor oficiali americani precum Marco Rubio și Jared Kushner. Discuțiile cu partea rusă au fost purtate, potrivit Axios, prin intermediul diplomatului Kirill Dmitriev, care s-a arătat optimist în privința posibilității de a găsi o formulă acceptabilă pentru toate părțile.

Kremlinul nu a adoptat, deocamdată, o poziție publică fermă în legătură cu propunerile, iar discuțiile continuă pe canale diplomatice. Între timp, reprezentanți ai SUA au prezentat oficial planul președintelui Zelenski, care a reiterat că Ucraina este pregătită să-și formuleze contribuțiile pentru un acord considerat „cu adevărat semnificativ”.

În forma actuală, proiectul rămâne un document deschis modificărilor și ar urma să fie implementat doar cu acordul explicit al tuturor părților. În eventualitatea acceptării integrale, încetarea focului ar intra în vigoare imediat după retragerea forțelor la liniile convenite și sub supravegherea unui consiliu internațional de monitorizare.