Ce se întâmplă în județele unde primarii își pierd mandatul. Legea ANI nu le mai dă voie să rămână în funcție

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat oficial Legea nr. 180/2026 privind integritatea, un act normativ care schimbă radical regulile în administrația publică locală. Legea prevede că mandatele și funcțiile publice încetează de drept în termen de 30 de zile pentru persoanele aflate în situații de incompatibilitate sau conflict de interese constatate definitiv de Agenția Națională de Integritate. Măsura afectează zeci de primari, viceprimari și consilieri din mai multe județe ale țării, care până acum își puteau păstra nestingheriți funcțiile în ciuda deciziilor ANI.

Printre cei mai vizibili politicieni afectați se numără Dominic Fritz, primarul Timișoarei și lider al USR, care a fost găsit în incompatibilitate de ANI încă din perioada în care legislația anterioară nu impunea încetarea automată a mandatului. Legea promulgată de președintele Dan, supranumită și „amendamentul Fritz”, îl obligă pe primarul Timișoarei să părăsească funcția în termen de 30 de zile. Alături de el, alte zeci de aleși locali din București, Cluj, Constanța, Iași și din județe mai mici se află în aceeași situație. ANI a anunțat că a identificat 55 de persoane care își vor pierde mandatele sau funcțiile.

Autoritățile locale și județene au la dispoziție 30 de zile pentru a constata încetarea de drept a mandatelor și pentru a organiza procedurile de înlocuire a persoanelor vizate. În cazul primarilor, atribuțiile vor fi preluate de viceprimari sau de persoane desemnate de consiliile locale, până la organizarea de alegeri parțiale. Consiliile locale rămân în funcție, însă activitatea acestora poate fi afectată de absența primarului, care are atribuții executive importante. Procedura de alegeri parțiale poate dura câteva luni, perioadă în care comunitățile vor fi conduse de interimari.

Impactul asupra administrației județene

Pierderea a zeci de primari și funcționari publici într-un interval scurt de timp va genera un vid administrativ semnificativ în mai multe județe. Specialiștii în administrație publică avertizează că perioada de tranziție va fi dificilă, mai ales în comunitățile unde primarul vizat deținea atribuții esențiale, cum ar fi semnarea contractelor, reprezentarea instituției în instanță sau gestionarea proiectelor europene. Unii primari vizați erau în mijlocul unor proiecte importante de infrastructură sau de reabilitare a școlilor și grădinițelor, iar schimbarea conducerii ar putea duce la întârzieri sau chiar la blocarea unor investiții.

Decizia a stârnit reacții diverse în mediul politic. Reprezentanții societății civile și ai organizațiilor anticorupție au salutat promulgarea legii, considerând că aceasta restabilește un standard minim de integritate în administrația publică locală. Pe de altă parte, unii dintre aleșii vizați au criticat duritatea prevederilor și au anunțat că vor contesta măsurile în instanță. Avocații specializați în drept administrativ susțin însă că șansele de succes ale contestațiilor sunt minime, întrucât legea este clară și nu lasă loc interpretărilor sau tergiversărilor.

Perspective pe termen lung

Pe termen lung, măsura este considerată benefică pentru întărirea încrederii cetățenilor în instituțiile publice și pentru eliminarea definitivă a persoanelor compromise din funcții de decizie. Analiștii politici estimează că legea va duce la o mai mare prudență din partea viitorilor candidați la funcții publice, care vor fi nevoiți să se asigure că nu au situații de incompatibilitate înainte de a intra în cursă electorală. De asemenea, partidele politice vor fi mai selective în desemnarea candidaților, pentru a evita scenariul în care un primar ales este obligat să părăsească funcția după câteva luni. Legea ANI reprezintă, astfel, un punct de cotitură în felul în care funcționează administrația locală din România.