Înghețarea taxelor și impozitelor în 2027 ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea presiunilor asupra economiei românești, consideră economistul Adrian Negrescu. Specialistul avertizează că noi majorări fiscale ar putea alimenta inflația, afectând puterea de cumpărare a populației și activitatea companiilor. Propunerea vine într-un context economic dificil, în care Guvernul Niculescu trebuie să găsească un echilibru între stabilitatea fiscală și reducerea deficitului bugetar.
Deciziile privind taxele și impozitele din 2027 ar putea influența semnificativ evoluția economiei României. În condițiile în care populația continuă să resimtă efectele scumpirilor, iar mediul de afaceri se confruntă cu dificultăți financiare, economistul Adrian Negrescu susține că menținerea actualelor niveluri de impozitare ar fi preferabilă unor noi majorări fiscale. În opinia sa, creșterea taxelor și accizelor ar risca să accentueze dezechilibrele economice și să întârzie stabilizarea prețurilor.
Guvernul Niculescu, îndemnat să înghețe taxele în 2027
Economistul Adrian Negrescu consideră că o eventuală decizie a Guvernului Niculescu de a îngheța taxele și impozitele în 2027 ar putea oferi economiei un interval de stabilitate, necesar după o perioadă marcată de creșterea costurilor și de modificări fiscale.
Potrivit specialistului, introducerea unor noi obligații fiscale ar putea determina companiile să transfere o parte din cheltuielile suplimentare către consumatori, prin majorarea prețurilor bunurilor și serviciilor.
„Cred că aceasta ar fi cea mai bună soluție în actualul context. Orice majorare de taxe, de accize, nu va face altceva decât să amplifice inflația și să accentueze dezechilibrele din economie”, a declarat Adrian Negrescu.
O asemenea evoluție ar afecta atât consumul populației, cât și capacitatea firmelor de a investi și de a-și dezvolta activitatea. În special întreprinderile mici și mijlocii, care dispun de resurse financiare mai limitate, ar putea întâmpina dificultăți în absorbirea unor costuri fiscale suplimentare.
În aceste condiții, înghețarea taxelor în 2027 ar putea contribui la creșterea predictibilității economice, oferind companiilor posibilitatea de a-și planifica mai eficient bugetele și investițiile.
Inflația continuă să afecteze veniturile românilor și activitatea companiilor
Unul dintre principalele argumente invocate de Adrian Negrescu este nivelul ridicat al inflației din România, fenomen care diminuează puterea de cumpărare și pune presiune asupra bugetelor gospodăriilor.
Datele Eurostat arată că România a înregistrat, în septembrie 2026, o rată anuală a inflației armonizate de 6,5%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Evoluția prețurilor confirmă vulnerabilitatea economiei în fața unor noi presiuni asupra costurilor de producție și consumului.
Economistul descrie inflația drept o povară financiară indirectă, ale cărei consecințe sunt suportate de cetățeni și de mediul privat.
„Avem cele mai mari creșteri de prețuri din UE de doi ani de zile și prin această taxă ascunsă, inflația, mama tuturor taxelor, statul își urmărește cu stoicism obiectivul de diluare a datoriei publice pe spatele populației și al firmelor”, a explicat Adrian Negrescu.
Afirmația exprimă perspectiva critică a economistului asupra efectelor inflației și asupra modului în care aceasta influențează valoarea reală a veniturilor și a datoriilor.
Pentru populație, scumpirile înseamnă reducerea sumelor disponibile pentru economisire și pentru alte cheltuieli decât cele esențiale. În cazul companiilor, costurile mai mari cu energia, transportul, materiile prime și serviciile pot diminua profitabilitatea și pot limita investițiile.
Înghețarea taxelor nu garantează reducerea inflației
Propunerea de menținere a actualului nivel al taxelor trebuie analizată și în raport cu situația finanțelor publice. România are în continuare nevoie de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, ceea ce complică opțiunile fiscale ale Executivului.
Potrivit previziunilor economice de toamnă publicate de Comisia Europeană la 17 noiembrie 2026, economia României ar urma să înregistreze o contracție de 0,3% în acest an, urmată de o creștere de 1,8% în 2027. Totodată, deficitul bugetar este estimat la 6% din PIB în 2026 și la 5,8% în anul următor.
Aceste perspective evidențiază dificultatea identificării unei politici fiscale care să susțină relansarea economică fără să compromită obiectivele de consolidare bugetară.
Deși înghețarea taxelor ar putea limita apariția unor noi presiuni asupra prețurilor, măsura nu garantează, de una singură, reducerea inflației. Evoluția acesteia depinde și de costurile energiei, cererea internă, condițiile externe și politica monetară.
În același timp, menținerea fiscalității ar necesita o administrare mai eficientă a veniturilor publice, îmbunătățirea colectării și o gestionare riguroasă a cheltuielilor statului.
Ce ar însemna pentru români și firme menținerea taxelor la nivelul actual
Pentru contribuabili, o eventuală înghețare a taxelor și impozitelor în 2027 ar însemna, în primul rând, evitarea unor obligații fiscale suplimentare. Pentru companii, avantajul principal ar fi predictibilitatea, un factor important în stabilirea prețurilor, negocierea contractelor și planificarea investițiilor.
În plus, absența unor noi majorări de accize ar putea reduce riscul unor scumpiri determinate direct de fiscalitate, în special în sectoarele în care taxele au o pondere importantă în prețul final.
Rămâne însă de văzut dacă Guvernul Niculescu va opta pentru menținerea actualului cadru fiscal sau va introduce alte măsuri pentru creșterea veniturilor bugetare.