Ce simptome apar când există o lipsă de oxigenare la creier? Iată semnele ce nu trebuie ignorate

O lipsă de oxigenare la creier, cunoscută și sub numele de hipoxie cerebrală, reprezintă o condiție medicală gravă, cu simptome ce apar rapid, de aceea, este important să cunoști câteva informații esențiale.

Oxigenul este esențial pentru activitatea cerebrală, iar când fluxul său este întrerupt, chiar și pentru câteva minute, pot apărea dezechilibre periculoase.

Iată ce simptome apar când există o lipsă de oxigenare la creier

Creierul are nevoie de un aport constant de oxigen pentru a funcționa normal. Când acest aport scade, chiar și pentru perioade scurte, apar simptome precum confuzie, amețeală, vedere încețoșată, dificultăți de concentrare sau pierderi de memorie pe termen scurt.

În cazuri mai severe, persoana poate avea senzația de leșin, pierdere a echilibrului, dificultăți de vorbire, somnolență excesivă sau chiar pierderea conștiinței. La copii sau vârstnici, aceste semne pot fi greu de identificat, fiind adesea confundate cu alte afecțiuni.

În unele situații, lipsa de oxigen poate duce la stări de anxietate bruscă sau la mișcări necontrolate ale membrelor, mai ales în somn. Printre cauzele frecvente ale hipoxiei cerebrale se numără tulburările respiratorii (precum apneea în somn, astmul sever), accidentele vasculare celebrale, stopul cardiac, expunerea la monoxid de carbon sau scăderea bruscă a tensiunii arteriale.

Chiar și o simplă stare de anemie severă poate reduce capacitatea sângelui de a transporta oxigenul, afectând astfel creierul. Uneori, hipoxia apare în timpul unor intervenții chirurgicale sau în urma unor traume craniene.

Este important de menționat că simptomele pot varia în funcție de gradul lipsei de oxigen și de durata acesteia. Hipoxia ușoară poate fi reversibilă dacă este depistată la timp, însă în formele severe, celulele nervoase pot suferi leziuni ireversibile în doar câteva minute.

Alte simptome severe și cum se pune diagnosticul

Printre simptomele severe se numără convulsiile și spasmele, coma și moartea cerebrală.

Diagnosticul lipsei de oxigen la nivel cerebral se face prin evaluarea clinică a pacientului, completată cu analize de sânge, investigații imagistice (CT sau RMN cerebral) și monitorizarea funcțiilor vitale. Uneori, este necesară și măsurarea gazelor arteriale pentru a observa nivelul oxigenului din sânge.

Electroencefalograma poate fi utilă în cazurile în care se suspectează afectarea activității cerebrale. Tratamentul variază în funcție de cauza principală. Dacă este vorba despre o problemă respiratorie, primul pas este stabilizarea respirației și, uneori, oxigenoterapia.

Pentru a preveni complicațiile neurologice, uneori este necesară răcirea controlată a corpului (hipotermia terapeutică) pentru a reduce consumul de oxigen al celulelor nervoase. Pe termen lung, persoanele care au suferit de hipoxie cerebrală pot avea nevoie de recuperare neurologică, kinetoterapie, consiliere psihologică sau terapie ocupațională, în funcție de gradul afectării.

Stilul de viață are un rol foarte important în prevenirea episoadelor de hipoxie. De aceea, menținerea sănătății cardiovasculare, tratarea bolilor pulmonare, controlul glicemiei și tensiunii arteriale sunt pași importanți.

De asemenea, evitarea fumatului și expunerii la substanțe toxice poate reduce semnificativ riscurile. Orice semn de afectare neurologică bruscă trebuie evaluată rapid de către un medic, întrucât acest articol are doar un rol informativ.

O lipsă de oxigenare la creier este o condiție medicală gravă, ce necesită recunoașterea simptomelor și o intervenție medicală rapidă pentru o recuperare completă.