Ce spune Ministerul Justiției despre acuzațiile aduse de consilierii de probațiune din Iași, atitudinii jignitoare a ministrului Cătălin Predoiu

Având în vedere articolul publicat de reporterii BZI privind atitudinea delăsătoare a ministrului Cătălin Predoiu la adresa consilierilor în Probațiune din Iași, Ministerul Justiției a cerut un drept la replică. Reiterăm cum Cristina Irimia a ajuns să ocupe postul de consilier de probațiune în anul 2007, după un examen riguros, iar din cauza atitudinii revoltătoare pe care o afișează Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, ce nu ar respecta o hotărâre a unei instanțe de judecată, aceasta luptă alături de colegii săi pentru drepturile care tocmai de Cătălin Predoiu ar trebui să fie respectate.

Expunem în continuare punctul de vedere trimis de către Ministerul Justiției, legat de subiectul articolului:

1. Ministerul Justiției depune eforturi constante pentru a asigura un sistem judiciar eficient, corect și echitabil, care să respecte drepturile angajaților. MJ recunoaște contribuția valoroasă a consilierilor de probațiune, alături de alți profesioniști din sistemul judiciar, și depune eforturi ca aceștia să aibă condiții de muncă adecvate și recompense salariale corespunzătoare.

Stirile PROTV

Românul care și-a ucis iubita în mașină a atras-o într-o capcană. „Ea l-a crezut, a luat fetița, dar s-a terminat tragic”

RomaniaTV

Wow! Cristela Georgescu, în costum de baie în zăpadă, imagini necenzurate cu "Prima Doamnă!

2. Ministrul Justiției a fost în permanență disponibil pentru discuții cu reprezentanții sindicali ai serviciilor de probațiune. Nu a refuzat nicio solicitare de discuții, concretizate cu întâlniri repetate la nivelul secretarilor de stat, ministrului Justiției și, într-una dintre ele, atât cu ministrul Justiției, cât și cu ministrul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS).

3. Ministerul Justiției rămâne în permanență disponibil pentru orice solicitare. Încercările repetate de a calomnia conduita instituțională corectă și onestă a MJ, prin declarații neadevărate, contravin principiului bunei credințe în dialogul dintre administrație și sindicate, pe care, în realitate, îl subminează.

4. Un litigiu de muncă nu poate fi câștigat prin punerea în circulație în spațiu public a unor jumătăți de adevăruri și chiar a unor enunțuri complet false.

5. În primul rând, este important de menționat că litigiul în care consilierii de probațiune au calitatea de reclamant nu a fost purtat în contradictoriu cu ministrul Justiției. Instanța de judecată a reținut în litigiul în care Ministerul Justiției a avut calitate de parte petentă, lipsa calității procesuale a Ministerului Justiției.

6. Petenții din sistemul de probațiune au fost parte în dosarul 4747/99/2019, soluționat în fond de Tribunalul Iași, prin Sentința 1613/11.11.2020, și în apel de Curtea de Apel Iași, prin decizia 82/8.02.2022.

7. Instanța de judecată a stabilit, în mod expres, plafonarea drepturilor salariale ale acestora, respectiv „până la aplicarea prevederilor art. 38 alin. 6 din Legea 153/2017…”. Această limitare se referă la textul de lege care dispune că „în situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022”.

8. Este important de menționat că ceea ce se reclamă nu este neexecutarea unei hotărâri judecătorești, ci discuția mai largă legată de deciziile ICCJ, CSM și PICCJ de stabilire a drepturilor salariale ale personalului pentru care salarizarea se realizează prin actul administrativ emis de aceste instituții, cu depășirea plafoanelor la care face referire art. 38 alin. 6 din Legea 153/2017, în temeiul unor hotărâri judecătorești de speță coroborate cu dezlegările obligatorii prevăzute de Decizia nr. 794/2016 a Curții Constituționale.

9. O decizie administrativă similară nu a fost luată, până în prezent, la nivelul Ministerului Justiției.

10. Prin urmare, ceea ce se reclamă, de fapt, este o conduită administrativă diferită, până în acest moment, a unor ordonatori principali de credite diferiți, care a fost unitară până în luna martie a acestui an, și nu o pretinsă neexecutare a unor hotărâri judecătorești.

11. Ministerul Justiției consideră că interpretarea corectă și aplicarea în mod corespunzător a prevederilor legale și hotărârilor judecătorești reprezintă elemente fundamentale în sistemul juridic. În acest sens, Ministerul Justiției este deschis dialogului și colaborării cu instituțiile relevante pentru a găsi soluții optime în vederea respectării drepturilor salariale ale personalului consilierilor de probațiune.