Ce știm despre variola maimuței cunoscută sub denumirea de ”boala maimuței”

Boala maimuței, cunoscută sub denumirea de variola maimuței este o boală infecţioasă virală, fiind provocată de un virus ce aparţine familiei poxvirusurilor. Poxvirusurile se transmit în mod direct sau indirect de la animale la om.

Ce este boala maimuței

Au fost semnalate cazuri de variolă maimuței (monkeypox) în mai multe state membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România, generând îngrijorare în rândul comunității medicale și organizațiilor internaționale din cauza caracterului neobișnuit al situației. De obicei, focarele de variolă maimuței sunt raportate în mod tradițional în rândul populațiilor rurale din Africa, unde vânătoarea, manipularea și consumul de carne de vânătoare reprezintă practici obișnuite.

Primul caz de infectare cu variola maimuței la om a fost identificat în Republica Democrată Congo în 1970, iar majoritatea cazurilor ulterioare s-au înregistrat tot acolo. În principal, infecția cu variola maimuței s-a răspândit în câteva state din Africa Centrală și de Vest (Camerun, Republica Centrafricană, Nigeria), cu Europa nefiind considerată o zonă cu risc endemic.

09:38, 02 Dec 2025

FOTO Boala Paget a sânului – Cauze, simptome și opțiuni de tratament

12:45, 28 Nov 2025

FOTO Ce este boala misterioasă X din Republica Democrată Congo? Iată care sunt riscurile potențiale și ce s-a descoperit până acum

Au existat incidente izolate ale bolii și în alte regiuni, dar au fost cazuri sporadice cu cauze cunoscute. De exemplu, în 2003, Centrul pentru Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite ale Americii a raportat cazuri de variolă maimuței la oameni, în urma contactului strâns cu animale de companie, în special rozătoare. La acea vreme, mamiferele de mici dimensiuni au fost aduse în SUA prin import de animale vii din Ghana și au fost identificate drept o posibilă sursă de răspândire a virusului. Cu toate acestea, virusul nu s-a transmis între oameni, astfel că nu s-au înregistrat decese.

În România, a fost implementat un plan de vaccinare împotriva variolei maimuței. Personalul medical din spitalele cu secții de boli infecțioase este responsabil pentru administrarea vaccinului ca măsură de profilaxie post-expunere. Acest demers are scopul de a preveni apariția și răspândirea bolii în următoarele două situații:

Contact direcții cu cazurile confirmate de îmbolnăvire, în intervalul de 4-14 zile de la expunere (contact direct însemnând persoanele identificate în cadrul anchetelor epidemiologice).
Personalului medico-sanitar expus accidental virusului. Vaccinul este administrat în două doze, la un interval de 28 de zile. Menționăm că persoanelor născute înainte de 1980, care au fost deja vaccinate împotriva bolii maimuței, li se va administra o singură doză.

Cum se transmite variola maimuţei

Variola maimuței se răspândește prin contact direct prelungit cu o persoană infectată cu acest virus. Virusul responsabil de declanșarea bolii poate pătrunde în organismul gazdei prin:

• Pielea lezată
• Tractul respirator
• Ochi
• Nas
• Gura
• Contact cu fluide corporale infectate.

Cei mai expuși la risc sunt profesioniștii din domeniul sănătății care tratează cazuri de variolă maimuței, precum și membrii familiei sau partenerii sexuali ai unei persoane infectate.

Variola maimuței nu este considerată o boală cu transmitere sexuală, dar expunerea directă, prelungită, specifică contactului intim și contactul cu fluide corporale infectate facilitează răspândirea bolii între oameni. Aceasta este motivul pentru care majoritatea cazurilor de variolă maimuței la oameni sunt identificate prin intermediul serviciilor de sănătate sexuală.

Variola maimuței poate fi transmisă și prin picături din tuse și strănut, însă este necesar un contact prelungit și apropiat pentru ca aceasta să se producă. De asemenea, există posibilitatea transmiterii prin placenta de la mamă la făt.