Cele mai râvnite case de lux din Iași se află într-o zonă selectă și cu o valoare imobiliară uriașă în urbe! Viața proprietarilor acestora este una de senzație

Editia PDF

20 apr 2024

Amplasate într-o zonă selectă și cu o valoare imobiliară uriașă în Iași, acestea sunt cele mai râvnite case de lux din urbe! Peste toate acestea, proprietarii clădirilor au povești de viață aparte. Aici, de-a lungul a peste un secol, au locuit mari personalități ale României. Fie că a fost vorba de actori, oameni de știință, de cultură, primari sau politicieni, toți au povești de viață aparte. Dincolo de valoarea lor materială, imobilele fac parte din patrimoniul monumental al capitalei Moldovei

Aflate într-o zonă selectă și cu o valoare imobiliară uriașă din Iași, acestea sunt cele mai râvnite case de lux din urbe. De-a lungul a peste un secol, aici au locuit mari personalități ale României. Fie că a fost vorba de actori, oameni de știință, de cultură, primari sau politicieni, toți au povești de viață aparte și au făcut parte din lumea bună a citadelei. Multe dintre ele, acum, au diverși proprietari, fie instituții publice, fie persoane private. Dincolo de valoarea lor materială, imobilele fac parte din patrimoniul monumental al capitalei Moldovei

Clădire de patrimoniu a orașului Iasi, ridicată undeva la începutul secolului al XIX-lea. Ea este cunoscută, acum, drept Casa „Costin Catargi”

Toți cei care urcă Dealul Copoului, peste drum de Corpul A al Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC), zăresc o clădire impozantă și cu o arhitectură aparte! Aceasta, clădire de patrimoniu a orașului Iași, a fost ridicată undeva la începutul secolului al XIX-lea. Ea este cunoscută, acum, drept Casa „Costin Catargi” sau, în special de către studenții și profesorii Facultății de Istorie de la „Cuza”, drept Corpul „H”. Asta pentru că ea, în această perioadă, a devenit corp didactic al Universității.

De reliefat că, la acele vremuri (secolele XVIII-XIX), pe întreg acest spațiu natural imens din Copou, marii boieri și bogătași aveau proprietăți și case. Tocmai în acestea, adeseori, aveau loc și întâlniri politice sau de afaceri, în secret. Printre marile familii de boieri precum Sturdza, Ghica, Cantacuzino, Balș se regăseau și cele ale Catargiilor. Clădirea este legată de numele lui Costin Catargi (1841-1876), unul din boierii conservatori, cunoscut prin atitudinea sa antiunionistă, manifestată în preajma anului 1859. Cu toate că a rămas în conștiința ieșenilor sub numele de Casa „Catargi”, cel care a construit-o pare să nu fie Costin Catargi.

Amplasată într-o zonă exclusivistă a Iașului, casa unde a locuit fostul primar al urbei Gheorghe Gh. Mârzescu este cunoscută de foarte puțini dintre actualii cetățeni ai orașului

Amplasată într-o zonă exclusivistă a Iașului, lângă Universitatea „Cuza”, casa unde a locuit fostul primar al urbei Gheorghe Gh. Mârzescu este cunoscută de foarte puțini dintre actualii cetățeni ai orașului! Actualul proprietar, anume UAIC, intenționează să reabiliteze și să restaureze clădirea de patrimoniu. Ca date istorice, Gheorghe Gh. Mârzescu s-a născut la data de 4 iulie 1876 în orașul Iași, fiind fiul cunoscutului profesor, avocat și om politic Gheorghe Mârzescu (1834-1901). A urmat liceul și cursuri la Facultatea de Drept de la „Cuza”, finalizându-și studiile universitare în anul 1897 la București.

Între anii 1914-1916, Gheorghe Gh. Mârzescu a îndeplinit funcția de primar al municipiului Iași. În perioada refugiului guvernamental de la Iași, a fost un permanent colaborator al lui Ion I. C. Brătianu. După spusele lui Ion Gh. Duca, a fost „singura personalitate populară din acele vremuri deoarece, în calitate de primar al Iașului (27 aprilie 1914-14 decembrie 1916) și de șef al organizației liberale locale, a făcut eforturi deosebite pentru încărtiruirea refugiaților și aprovizionarea populației. De asemenea, s-a ocupat de buna dezvoltare, gospodărire și reconstrucție a orașului Iași de după Primul Război Mondial.

Casa „Maiorescu”, transformată în frumosul Muzeu al UAIC din Copou

O altă casă cu un istoric aparte este și cea intitulată „Maiorescu”. Ea este situată în Copou. În urmă cu câțiva ani, aceasta a fost achiziționată de Universitatea „Cuza”. Ea a fost reabilitată, restaurată complet și transformată în cel mai frumos și mai modern muzeu din Iași. Aceasta este continuatoarea Muzeului de Antichități ce a fost organizat în 1916 prin eforturile profesorului Orest Tafrali și a celui Academic, care a fost creat în 1960, cu ocazia Centenarului Universității. Acum, în actualul edificiu, se regăsesc o serie de documente unicat legate de cea mai veche instituție de învățâmânt superior din Principatele Române, dar și o secțiune ultra-modernă dedicată Culturii Cucuteni.

Pe locul unde este din 1976 Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane” a locuit Gheorghe Asachi într-o casă realizată după planurile sale

În listă intră și Casa „Gheorghe Asachi”, aflată pe actuala Stradă Codrescu, nr. 2. Pe locul unde este din 1976 Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane” a locuit Gheorghe Asachi într-o casă realizată dupa planurile sale. Aici era sediul tipografiei unde se tipărea „Albina Românească”, primul ziar în Limba română din regiunea Moldovei. Casa a fost cumpărată în 1903 de Regina Maria pentru o fundație de binefacere. În 1912 aici era Școala de Menaj „Principesa Maria”, apoi imobilul a fost donat Academiei Române de către Regele Mihai I. Un alt imobil uriaș și cu o istorie specială este actualul sediu al Serviciului Județean Iași al Arhivelor Naționale, Bulevardul Carol I, nr. 26. Aici a fost casa cucoanei Saftița Palady, imobil demolat în 1977 pentru depozitul Arhivelor de Stat. Saftița era fiica lui Costache Rosetti și soția lui Mihail Sturdza înainte de a ajunge domnitor.

Casa „Steege” – azi Corpul I al UAIC, Centrul de Studii Europene, Centrul de documentare europeană „Jean Monet” din Bulevardul Carol I nr. 19, fost nr. 16

În Casa „Steege” – azi Corpul I al UAIC, a locuit Ludovic Steege, ministrul de finanțe în 1863, care a călătorit la Viena și Berlin pentru a obține recunoașterea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza și implicit Unirea Moldovei cu Țara Românească. În acest imobil a locuit bătrâna Caliopi Steege cu fiicele ei. Aici, profesorul Oreste Tafrali deschide în anul 1915 un mic Muzeu de Antichități unde se găseau piese de numismatică, ceramică și statui. Trebuie menționată și fosta casă a lui Anastase Carp. În timpul construirii Universității, lângă cârciuma lui Panaite, între Universitate și Liceul Internat (azi Colegiul Național „Costache Negruzzi”), era casa lui Anastase Carp, cumpărată de la sora sa Elena Tufescu. Casa a fost demolată dupa 1944, iar spitalul, mutat în Sărărie, în anul 1948 trecând în patrimoniul Statului.

Casa actorului Miluță Gheorghiu, ieșeanul care a intrat în galeria marilor personalități culturale ale României

Rari sunt ieșenii care-și mai amintesc de acest mare actor al urbei! În prima jumătate a secolului XX, el a fost unul dintre cei mai adulați, respectați și faimoși artiști ai țării. Este vorba de actorul Miluță Gheorghiu, ieșean intrat în galeria marilor personalități culturale ale României. Dincolo de toate acestea, un element extrem de incitant legat de acesta, existent și astăzi în oraș, se referă la casa unde a viețuit, zeci de ani, atât Gheorghiu, cât și familia sa. Casa actorului este un monument al orașului și este amplasată în zona Copou – Sărărie, pe strada Albineț. Ca datare, aceasta este ridicată la începutul secolului al XX-lea.

Savantul Ștefan Procopiu, aflat la un pas de premiul Nobel, a locuit într-o casă existentă și astăzi la confluența străduțelor dr. Leon cu Aleea Ghica Vodă din Copou

Savantul Ștefan Procopiu, aflat la un pas de premiul Nobel, a locuit într-o casă existentă și astăzi la confluența străduțelor dr. Leon cu Aleea Ghica Vodă din Copou. Aici, până la 101 ani (când a murit în 2012) a locuit Rodica, soția savantului. Acum, aceasta are alți proprietari. Mai departe, oricine trece, fie cu mașina sau pe jos, pe strada Sărăriei (la numărul 155) poate zări o casă cu o arhitectură specială, ce aduce aminte de perioada romantismului (secolele XVIII-XIX). Din păcate, aceasta se află într-o stare avansată de degradare. Datele oficiale arată despre Lascăr Catargiu sau Lascăr Catargi (strada paralelă cu Sărărie îi poartă numele) că s-a născut la 1 noiembrie 1823, Iași și a decedat la 30 martie 1899, la București. El a fost un om politic român, prim-ministru al României pentru nu mai puțin de 4 mandate.

Casa „Balmuș”, una dintre cele mai vânate si frumoase vile din zona Copou

Cu siguranță, Casa „Balmuș” este una cele mai vânate și frumoase vile din zona Copou! Ea valorează peste un milion euro și are un istoric încărcat de clipe unice. Inclusiv după anul 1989, aceasta a găzduit o serie de întâlniri de înaltă ținută academică, inclusiv cu personaje venite de peste hotare. Pe Aleea Ghica Grigore din Copou se află Casa „Balmuș” și este actuala „casă de oaspeți” a Universității „Cuza” din Iași. Ea se află la doar câteva sute de metri de Parcul Copou și de Grădină Botanică. Conform datelor istorice, aceasta are o datare de la începutul secolului XX. Este cunoscută drept Casa „Constantin Balmuș” (fost remarcabil profesor al UAIC). Aici, începând cu anul 1957 (moment în care profesorul a murit și a donat-o Universității „Cuza”) au fost cazate somități din zona academică mondială, dar și oaspeții de seamă ai Universității din Iași.

Constantin Balmuș, fostul proprietar (n. 25 mai 1898, Murgeni, Vaslui-d. 13 iulie 1957, București), a fost un filolog român, specialist în limbile clasice, membru titular al Academiei Române. A fost profesor la Universitatea din Iași, apoi la cea din București. A publicat, printre altele: „Tehnica povestirii la Plutarh” – 1925, „Tucidide. Concepția și metoda sa istorică” – 1956 și alte studii filologice și istorice, antologii de literatură latină și greacă destinate învățământului preuniversitar și cel superior, precum și traduceri din Limba greacă, însoțite de studii introductive și comentarii. Valorosul cadru didactic a fost bursier al Școlii române din Roma – Italia între anii 1925-1926.

Urmăriți BZI.ro și pe