Ceremonie la Catedrala Patriarhală: 16 femei intră în rândul sfinților români

O zi deosebită pentru Biserica Ortodoxă Română marchează astăzi canonizarea a 16 românce cu viață sfântă, ceremonie oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod, la Catedrala Patriarhală din București.

Procesiune și Liturghie solemnă

Programul evenimentului a început de dimineață, la ora 7:45, cu purtarea în procesiune a sfintelor moaște, inclusiv ale Sfântului Dimitrie cel Nou, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina.

De asemenea, moaștele Sfintei Mare Mucenițe Ecaterina de la Reședința Patriarhală au fost aduse pentru a fi așezate în Baldachinul Sfinților, facilitând astfel accesul pelerinilor la închinare.

Între orele 8:30 și 12:30, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat Sfânta Liturghie, împreună cu membrii Sfântului Sinod. În cadrul ceremoniei, s-a desfășurat proclamarea oficială a canonizării celor 16 românce, un moment solemn care înscrie numele lor în rândul sfinților recunoscuți de Biserica Ortodoxă Română.

Cine sunt cele 16 românce canonizate

Sfântul Sinod a aprobat anul trecut canonizarea acestor femei remarcabile, recunoscute pentru viața lor sfântă și jertfa lor, incluzând mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare.

Printre ele se numără:

1. Doamna Maria Brâncoveanu (1661-1729), soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu – Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu (cinstire: 16 august)
2. Schimonahia Filofteia Antonescu (sec. XVIII – 1833), mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica – Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea (12 aprilie)
3. Monahia muceniță Evloghia Țârlea (1908-1949) – Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești (19 decembrie)
4. Schimonahia Elisabeta Lazăr (1970-2014) – Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea (5 iunie)
5. Monahia Platonida (1487-1554), soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab – Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (26 septembrie)
6. Măndălina Cătălinici (1895-1962) – Sfânta Magdalena de la Mălainița (15 octombrie)
7. Schimonahia Mavra (sec. XVII-XVIII) – Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău (4 mai)
8. Schimonahia Nazaria (1697-1814), prima stareță a Mănăstirii Văratic – Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic (17 august)
9. Schimonahia Olimpiada (1757-1842), ctitoare la Mănăstirea Văratic – Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic (17 august)
10. Olimpia Tănase (1880-1967), mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu – Sfânta Olimpia din Fărcașa (4 iulie)
11. Blandina Gobjila (1906-1971), învățătoare și 15 ani deportată în Siberia – Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași (24 mai)
12. Monahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857) – Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (17 august)
13. Anastasia Șaguna (1785-1836), mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna – Sfânta Anastasia Șaguna (1 decembrie)
14. Monahia Filotimia Manolache (1896-1989), mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț – Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț (6 iulie)
15. Monahia Antonina Diaconu (1923-2011) – Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana (23 decembrie)
16. Monahia Matrona Ciupelea (1852-1935), stareța Mănăstirii Hurezi – Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi (5 mai)

Această canonizare colectivă marchează un moment istoric pentru Biserica Ortodoxă Română și reafirmă rolul femeii în spiritualitatea și istoria religioasă a României, oferind credincioșilor modele de virtute, jertfă și sfințenie de urmat.