China își curăță sistemul bancar: peste 670 de bănci au fost închise într-un an

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

China accelerează restructurarea sistemului bancar, într-o operațiune de amploare fără precedent. Peste 670 de instituții bancare au fost închise numai în 2025, iar în ultimii patru ani numărul total al băncilor din țară s-a redus cu aproape un sfert.

Potrivit unei analize realizate de Financial Times, măsurile vin într-un moment dificil pentru economia chineză, afectată de criza prelungită din sectorul imobiliar, deflație, dobânzi reduse și o cerere de credite tot mai slabă.

Autoritățile de la Beijing încearcă astfel să limiteze vulnerabilitățile dintr-un sistem financiar cu active de aproximativ 64 de trilioane de dolari, prin reducerea numărului de instituții mici și fragile și consolidarea celor considerate mai solide.

Datele Administrației Naționale de Reglementare Financiară, citate de Financial Times, arată că peste 670 de entități bancare au fost închise în 2025, un record. În total, China mai are aproximativ 3.139 de entități bancare, cu 23% mai puține decât în urmă cu patru ani, potrivit unei analize Fitch.

Băncile mici, punctul vulnerabil al sistemului

Cea mai mare parte a restructurării vizează băncile regionale, rurale și orășenești. Fitch le consideră una dintre cele mai vulnerabile componente ale sistemului financiar chinez, din cauza activelor de calitate slabă, capitalizării reduse și problemelor de guvernanță.

Deși individual sunt instituții mai mici, importanța lor cumulată este considerabilă. Băncile rurale și cele orășenești controlează împreună peste un sfert din activele sistemului bancar chinez.

Din acest motiv, autoritățile nu lasă instituțiile aflate în dificultate să intre pur și simplu în faliment. În schimb, recurg la fuziuni, preluări, transferul obligațiilor către alte bănci și, atunci când situația o impune, la injecții de capital.

Jason Bedford, cercetător la Institutul Est-Asiatic al Universității Naționale din Singapore, spune că operațiunea urmărește atât simplificarea supravegherii, cât și reducerea riscului ca problemele de lichiditate ale unor bănci mici să se transforme în crize mai largi.

Cazul Z-Bank, un nou semnal de alarmă

Un exemplu recent vine din Wuhan, unde autoritățile au intervenit în cazul Z-Bank, o instituție aflată în dificultate. Banca, care avea active de aproximativ 124 de miliarde de yuani la sfârșitul lui 2024, potrivit Moody’s, a fost preluată și absorbită de Hankou Bank.

Intervenția este cu atât mai importantă cu cât reprezintă prima acțiune de acest tip după cazul Baoshang Bank din 2019.

Moody’s consideră situația Z-Bank reprezentativă pentru problemele cu care se confruntă creditorii regionali mai vulnerabili și estimează că procesul de consolidare va continua.

De la peste 100 de bănci la doar 12

Unul dintre cele mai spectaculoase exemple de restructurare se află în Mongolia Interioară. În urma procesului de consolidare, regiunea a ajuns să aibă doar 12 bănci, față de peste 100 anterior.

Strategia urmărește prevenirea unor crize locale de lichiditate care ar putea afecta încrederea populației și, ulterior, s-ar putea propaga către întregul sistem financiar.

În esență, autoritățile au două variante pentru instituțiile fragile: preluarea lor de către bănci mai mari sau sprijinirea financiară de către administrațiile locale.

Lecția crizei Baoshang

Beijingul nu vrea să repete episodul din 2019, când Baoshang Bank, din Mongolia Interioară, a ajuns în centrul unei crize de încredere și a fost preluată de autorități.

Intervenția de atunci a reprezentat un punct de cotitură pentru sistemul bancar chinez. A demonstrat că problemele de lichiditate ale unei instituții aparent izolate pot deveni rapid o amenințare pentru încrederea deponenților.

De atunci, autoritățile au adoptat o strategie mai agresivă: identificarea și eliminarea din timp a punctelor vulnerabile, înainte ca acestea să genereze o problemă sistemică.

Economia chineză pune presiune pe bănci

Restructurarea masivă are loc pe fondul unor schimbări importante în economia Chinei. Boom-ul imobiliar s-a inversat începând din 2021, deflația și dobânzile reduse au afectat profitabilitatea băncilor, iar cererea de credite a început să încetinească.

Marjele nete de dobândă, care reprezintă diferența dintre costul depozitelor și veniturile obținute din credite, s-au redus inclusiv în cazul celor mai mari bănci chineze.

Pentru instituțiile mici, presiunea este și mai puternică. Datele băncii centrale indică o creștere în continuare a finanțării economiei, însă ritmul este mai lent, iar în anumite luni au fost înregistrate chiar scăderi nete ale creditelor noi în yuani.

Beijingul pompează bani și în băncile mari

Consolidarea nu se limitează la creditorii mici. În septembrie, autoritățile chineze au anunțat o operațiune de recapitalizare de 54 de miliarde de dolari, destinată companiilor de asigurări și două dintre cele mai mari bănci ale țării, ICBC și Banca Agricolă a Chinei.

Măsura vine după ce, în 2024, alte patru mari bănci de stat au primit aproape 70 de miliarde de dolari prin operațiuni de majorare a capitalului.

China încearcă să prevină următoarea criză

Valul de închideri și fuziuni arată că Beijingul nu așteaptă ca problemele din sectorul financiar să se transforme într-o criză pentru a interveni.

Într-un sistem bancar cu active de aproximativ 64 de trilioane de dolari, autoritățile încearcă să reducă numărul instituțiilor fragile și să concentreze resursele în jurul creditorilor mai puternici.

Astfel, cele peste 670 de bănci închise într-un singur an nu sunt neapărat semnul unei prăbușiri bancare. Sunt, mai degrabă, semnalul unei operațiuni preventive prin care China încearcă să elimine din timp verigile slabe ale sistemului financiar.