Cine este de vină în scandalul Pfizer. Traian Băsescu indică momentul cheie ratat de autorități

Situația creată după pierderea procesului dintre România și Pfizer continuă să genereze reacții puternice în spațiul public. Fostul președinte Traian Băsescu, dar și actuali oficiali guvernamentali, au intervenit cu explicații și acuzații privind responsabilitatea pentru o decizie care costă statul român aproximativ 600 de milioane de euro. În centrul discuției se află atât modul în care a fost gestionat procesul, cât și deciziile luate în perioada pandemiei și după aceasta.

Traian Băsescu, despre scandalul Pfizer: „Trebuiesc plătiţi, până una alta”

Fostul șef al statului a declarat că, indiferent de controversele politice, România trebuie să respecte hotărârea instanței și să achite suma stabilită.

„Trebuiesc plătiţi, până una alta”, a spus Traian Băsescu, referindu-se la obligațiile financiare rezultate în urma procesului pierdut.

Traian Băsescu susține că nu înțelege cum a fost posibilă pierderea procesului și sugerează că ar putea exista probleme fie în strategia juridică, fie în deciziile administrative anterioare.

Întrebat cine ar fi responsabil pentru acest eșec, fostul președinte a indicat inclusiv o posibilă vină a echipei de avocați.

„Eu cred că avocaţii noştri, la recurs, pentru că ei nu se duc”, a adăugat fostul președinte.

Într-o analiză mai amplă, Traian Băsescu a pus accent pe un moment considerat crucial din anul 2023. Potrivit acestuia, România ar fi avut o fereastră scurtă de timp în care putea renegocia sau reduce cantitatea de vaccinuri contractate.

11:15

FOTO Traian Băsescu susține că Europa are nevoie de o Armată proprie. Astfel s-ar reduce dependența de SUA

08:58, 02 Apr 2026

USR este cancerul României, iar Vlad Voiculescu trebuie să se ducă la pușcărie după ce România a pierdut proces de 600 milioane de euro cu Pfizer

„Mie îmi este foarte greu să înţeleg cum am putut să pierdem procesul. (…) Se încearcă muşamalizarea acestui lucru dar, dacă este cineva responsabil, este cel care n-a vrut să negocieze reducerea cantităţilor, în 2023, când am avut cinci zile când puteam să spunem nu mai vrem. Nu ştiu cine avea atribuţii, ministrul de finanţe sau ministrul sănătăţii”, a afirmat el.

Reacția Guvernului

Actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a avut la rândul său o poziție critică. Acesta consideră că achiziția unui număr atât de mare de doze nu a avut o justificare medicală clară.

„La mine a venit factura, unul a comandat, unul n-a comandat. Nu intru în această dezbatere politică. Cantitatea de 39 de milioane de doze nu are nici un fundament medical”, a declarat ministrul.

Mai mult, Rogobete a criticat și modul în care a fost gestionată campania de vaccinare în perioada pandemiei, sugerând că deciziile ar fi fost influențate de considerente de imagine.

„A fost incompetență, slugărnicie față de UE. Probabil că domnul Florin Cîțu a vrut să dea bine. A fost o campanie de PR a lui Cîțu, nu o campanie de vaccinare”, a conchis Rogobete.

Procesul a fost judecat de Tribunalul de primă instanță din Bruxelles, care a decis că România trebuie să respecte contractul semnat în 2021 prin intermediul Comisia Europeană. Acest contract obliga statele membre să achiziționeze un număr fix de doze de vaccin anti-COVID.

Instanța a respins argumentele României privind eventuale clauze abuzive sau nereguli, stabilind că:

• nu există dovezi că Pfizer ar fi abuzat de poziția sa;
• scăderea ratei de infectare nu justifică modificarea contractului;
• obligațiile asumate trebuie respectate integral.

În plus, compania a invocat tăcerea autorităților române drept dovadă de rea-credință în derularea contractului. Pe lângă suma principală de aproximativ 600 de milioane de euro, România trebuie să achite și dobânzi și cheltuieli de judecată.

Autoritățile române încearcă în prezent să limiteze impactul financiar. Potrivit ministrului Sănătății, există discuții pentru ca o parte din sumă să fie utilizată pentru achiziția de medicamente inovatoare, în special în domenii precum oncologia sau bolile rare.

„Încercăm ca, în cuantumul acestei sume (…) să introducem molecule inovative pe care compania le produce”, a explicat Alexandru Rogobete.