Clanul din umbra jafului tezaurului dacic. Cine sunt suspecții care au furat coiful de la Coţofeneşti şi cele trei brăţări

Coiful de aur de la Coțofenești, datând din secolele V-IV î.Hr., și trei brățări dacice din aur, parte a tezaurului național românesc, au fost furate într-o operațiune care a durat doar trei minute. Unul dintre cele mai spectaculoase jafuri din istoria recentă a muzeelor europene a avut loc sâmbătă, 25 ianuarie, la Muzeul Drents din orașul Assen, Olanda.  Hoții au folosit explozibil pentru a pătrunde în clădire, o metodă nemaivăzută până acum într-un muzeu european.

Conform declarațiilor directorului Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, hoții au spart un zid din beton armat al sălii de expoziție folosind explozibil. Acțiunea a fost extrem de bine planificată, iar cei trei autori au mers direct la vitrinele care adăposteau artefactele dacice. Furtul s-a desfășurat cu o precizie uluitoare, în doar câteva minute, iar înregistrările camerelor de supraveghere sunt acum analizate de anchetatori.

Cine sunt cei care au furat coiful de la Coţofeneşti şi cele trei brăţări

Investigațiile poliției olandeze au scos la iveală detalii importante. Mașina utilizată de hoți, un Volkswagen Golf furat din Alkmaar cu câteva zile înainte, a fost găsită arsă la doar 6 kilometri de locul jafului. În momentul incendiului, camerele de supraveghere au surprins un alt autoturism care a preluat suspecții, ceea ce sugerează că jaful a fost comis de o grupare organizată.

De asemenea, o persoană cu comportament suspect, văzută cu cinci zile înainte de jaf la muzeu, este în prezent investigată. Poliția ia în calcul implicarea clanului Remmo, o grupare de crimă organizată cunoscută pentru jafuri spectaculoase de artă comise în Germania.

În urma jafului, Ministra Culturii, Natalia Intotero, și directorul Muzeului Național de Istorie a României au fost convocați luni, 27 ianuarie, la audieri în Comisia de Cultură din Camera Deputaților. Deputatul AUR Mihail Neamțu, președintele Comisiei, a declarat că acest furt reprezintă „un atac direct asupra identității naționale” și a criticat lipsa de vigilență a autorităților române în protejarea patrimoniului național.

Aurul dacic, sustras de profesioniști

În același timp, muzeul Drents, descris ca fiind „extrem de modern și bine securizat”, a intrat în atenția publicului internațional pentru această breșă de securitate. Directorul Ernest Oberländer-Târnoveanu a catalogat furtul drept „ieșit din comun” și a subliniat că metoda folosită – utilizarea explozibilului – reprezintă o premieră.

O echipă formată din 20 până la 35 de ofițeri lucrează la acest caz, analizând traseul urmat de hoți și investigând cel puțin 60 de ponturi primite până acum. Deși nu există încă o confirmare oficială, atât poliția română, cât și cea olandeză iau în calcul implicarea infractorilor străini, inclusiv români, și presupun că jaful a fost unul bine țintit, cu scopul de a sustrage artefactele dacice.

Autoritățile continuă să colaboreze pentru recuperarea tezaurului dacic, considerat un simbol al identității naționale a României. Între timp, jaful rămâne un semnal de alarmă privind protecția patrimoniului cultural, atât în țară, cât și în străinătate.