Coiful dacilor, salvat după jaful din Olanda. Povestea incredibilă a aurului găsit de copii în Prahova

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

Coiful de aur de la Coțofenești, unul dintre cele mai valoroase artefacte dacice descoperite în România, a revenit acasă după 14 luni de la jaful spectaculos de la Muzeul Drents din Olanda.

Dar povestea sa începe cu aproape un secol în urmă, într-un sat prahovean, și are în ea întâmplări cu adevărat incredibile, de la descoperirea de către copii până la folosirea sa ca adăpătoare pentru găini.

O descoperire întâmplătoare în satul Poiana

Între anii 1926 și 1928, după o ploaie torențială, doi copii care pășteau vitele în satul Poiana, județul Prahova, au dat peste un obiect strălucitor la rădăcina unui copac. Era coiful, pe care copiii l-au confundat cu o simplă „căciulă” și l-au pus pe rând în cap, aducându-l apoi acasă, în curtea familiei Simion. Copilul care a găsit efectiv piesa se numea Traian.

Deși era un obiect din aur pur, nuanța sa gălbuie, dată de argintul conținut în mod natural în aurul antic, i-a păcălit pe săteni, care nu au recunoscut valoarea tezaurului.

În curtea familiei, coiful a avut întrebuințări mai puțin obișnuite: a servit ca adăpătoare pentru găini și apoi a fost aruncat pe acoperișul unui coteț. Abia mai târziu, părinții copilului l-au dus la un negustor din Ploiești, Jean Marinescu, care a plătit 30.000 de lei pentru piesă și ulterior a donat-o Muzeului Național de Antichități.

În timp, coiful a ajuns la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), unde, din 1972, a fost expus permanent în Tezaurul Istoric, admirat de milioane de vizitatori din întreaga țară și din străinătate.

O faimă nemuritoare

Coiful de la Coțofenești este, probabil, cea mai cunoscută piesă de aur antică din România. Faima sa se datorează nu doar frumuseții și măiestriei cu care a fost lucrat, ci și locului său central în studiile privind istoria artei și a metalurgiei prețioase dacice, precum și în manualele școlare și tratatele de istorie apărute după 1960.

Este un simbol al civilizației dacice, prezent în toate programele educaționale și lucrările de referință despre cultura antică a României.

După ce, în ianuarie 2025, coiful și brățările dacice au fost sustrase din expoziția olandeză „Dacia! Kingdom of Gold and Silver” de la Muzeul Drents, România a fost despăgubită de asigurător, iar piesele au fost recuperate după 14 luni, readucându-le pe tărâm românesc.

Evenimentul marchează un moment de triumf pentru patrimoniul cultural național și o reconfirmare a importanței acestui tezaur unic.