Reforma administrativă pregătită de Guvernul României a atras atenția presei din Ungaria, care remarcă atât amploarea planului, cât și tensiunile pe care acesta le-a provocat în interiorul PSD. Publicația maghiară Maszol face o comparație cu Franța, țară care, potrivit analizei citate, nu a reușit să ducă la capăt o reformă similară în ultimele două secole.
„Ce n-a reușit Franța în 200 de ani, PSD vrea să facă până în martie 2027. Reforma administrativă provoacă revoltă în partid. Comasarea comunelor mici, miezul planului pentru reforma administrativă, ar putea costa PSD mai mult decât pe oricine altcineva”, notează jurnaliștii de la Maszol.
Potrivit estimărilor prezentate de publicație, social-democrații ar putea pierde aproximativ 230 de primării din cele aproape 400 de localități vizate de reorganizare. În cazul PNL, pierderile s-ar ridica la circa 150 de primării.
România, în fața unei reforme istorice
Planul întâmpină opoziție chiar în interiorul PSD. Printre criticii proiectului se numără Paul Stănescu, liderul organizației din Olt, și alți reprezentanți locali, care se tem că primarii rămași fără funcții ar putea migra în număr mare către AUR.
Tensiunile au devenit și mai vizibile după ce deputatul Lucian Morar a anunțat vineri că părăsește PSD. Decizia sa a venit în urma propunerii lui Dragoș Benea ca Maramureșul să fie inclus într-o regiune administrativă coordonată de la Cluj, alături de Bistrița-Năsăud și Sălaj.
„Nu voi fi niciodată de acord cu desființarea administrativă a județului Maramureș”, a declarat Lucian Morar.
De cealaltă parte, liderul PSD, Sorin Grindeanu, susține că reorganizarea este necesară pentru reducerea costurilor administrative și eficientizarea cheltuielilor publice. La ședința de luni a partidului, acesta a criticat inclusiv poziția UDMR, afirmând, potrivit Maszol: „Nu pot exista două seturi de reguli, după care unii să fie în situații privilegiate”.
Un alt obstacol pentru adoptarea proiectului este situația parlamentară a PSD, care nu deține singur majoritatea necesară. În aceste condiții, reforma ar putea fi promovată prin angajarea răspunderii Guvernului.
Critici și propuneri diferite din partea celorlalte partide
Reorganizarea administrativă a generat reacții și în rândul celorlalte formațiuni politice. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, consideră că deciziile privind comasarea localităților ar trebui supuse referendumurilor locale. Liberalul Gheorghe Falcă acuză PSD că urmărește să transforme partidul într-un „partid-stat”, în timp ce Dominic Fritz, reprezentantul USR, a catalogat proiectul drept o „bâlbâială” și un „teatru”.
Publicația maghiară amintește și argumentele economistului Victor Giosan, fost consilier de stat în Cancelaria premierului Ilie Bolojan, care atrage atenția că astfel de reorganizări au întâmpinat dificultăți în mai multe state europene.
„Franța, de exemplu, nu a reușit deloc în ultimii 200 de ani să facă această reformă”, susține Giosan. În locul comasării administrative, francezii au preferat să dezvolte forme de cooperare între comune, notează Maszol.
Astfel, reforma pe care PSD și-a propus să o finalizeze până în martie 2027 riscă să devină nu doar o provocare administrativă, ci și un motiv de dispută politică, inclusiv în interiorul partidului care o susține.