În satele timișene Sânmartinu Maghiar și Sânmartinu Sârbesc, autoritățile au înlocuit recent plăcuțele de la intrarea în localitate, iar noile indicatoare afișează numele satelor doar în limba română. Acțiunea a stârnit nemulțumire în rândul locuitorilor de etnie maghiară și sârbă, care văd în această schimbare o lipsă de respect față de identitatea lor culturală și lingvistică.
Situația a fost semnalată de unul dintre cele mai active grupuri civice din zonă, Banatul de Altădată, care a depus o plângere oficială la Prefectura Timiș. Reprezentanții grupului cer ca plăcuțele bilingve să fie repuse în drepturi, invocând legislația în vigoare care permite și încurajează folosirea denumirilor în limbile minorităților, în localitățile în care acestea sunt semnificative ca pondere demografică.
„Am sesizat astăzi Instituția Prefectului Județul Timiș cu privire la faptul că în Sânmartinul Maghiar și Sânmartinul Sârbesc, plăcuțele bilingve au fost schimbate cu unele doar în limba română. Din respect pentru comunitățile de maghiari și sârbi din aceste localități, cred că denumirile satelor în aceste limbi pot fi din nou afișate!”, a transmis grupul „Banatul de Altădată” într-o postare pe Facebook.
:format(webp)/https://bzi.ro/wp-content/uploads/2025/07/sanmartin-1024x976-1.jpg)
Scandal în Timiș după schimbarea plăcuțelor bilingve
Conform legislației române, localitățile în care minoritățile naționale depășesc 20% din populație pot avea denumiri oficiale afișate în limbile respective. În trecut, aceste plăcuțe bilingve erau deja instalate, iar schimbarea lor a venit fără un anunț public sau o justificare clară din partea autorităților.
Până în acest moment, Prefectura Timiș nu a oferit un răspuns oficial la sesizarea transmisă. Situația a reaprins discuțiile despre respectarea drepturilor minorităților etnice și despre modul în care autoritățile locale gestionează simbolurile și identitatea culturală a comunităților istorice din Banat.
În zonă locuiesc de generații comunități bine închegate de maghiari și sârbi, care contribuie activ la viața socială, economică și culturală a regiunii.
Rămâne de văzut dacă plăcuțele bilingve vor fi repuse, iar autoritățile vor răspunde apelurilor venite din partea societății civile.