COVID-19 face ca sistemul imunitar al unor pacienți să-și atace propriul corp

În întreaga lume, imunologii care și-au reorganizat laboratoarele pentru a se alătura luptei împotriva SARS-CoV-2 încearcă să explice de ce unii oameni se îmbolnăvesc atât de grav, în timp ce alții se recuperează rapid. Ritmul este amețitor, dar au apărut unele tendințe clare. De ce COVID-19 face ca sistemul imunitar al unor pacienți să-și atace propriul corp?

Un domeniu de concentrare a fost producerea de anticorpi – proteine ​​puternice capabile să dezactiveze și să omoare agenții patogeni invadatori, precum virusurile. O mare îngrijorare a fost identificarea sporadică a așa-numiților anticorpi autoreactivi care, în loc să vizeze microbii care cauzează boli, vizează țesuturile persoanelor care suferă de cazuri severe de COVID-19.

Studiile timpurii au implicat acesti autoanticorpi în formarea de cheaguri de sânge periculoase la pacienții internați la terapie intensivă. Mai recent, acestea au fost legate de boala severă prin inactivarea componentelor critice ale apărării imune virale la o fracțiune semnificativă de pacienți cu formă severă.

Studiile recente descriu constatarea alarmantă că, la cei mai bolnavi pacienți cu COVID-19, producția de autoanticorpi este frecventă – o constatare cu impact potențial mare atât asupra îngrijirii acute a pacientului, cât și asupra recuperării infecției.

COVID-19 face ca sistemul imunitar al unor pacienți să-și atace propriul corp

Autoanticorpii vin în diverse variante care sunt de obicei asociate cu tipuri specifice de boală. Pacienții cu lupus, de exemplu, vor avea adesea anticorpi care vizează propriul ADN – moleculele care alcătuiesc genomul uman.

Pacienții cu tulburarea autoimună artrita reumatoidă au mai puține șanse de a avea acești anticorpi, dar sunt mai predispuși să prezinte teste pozitive pentru factorul reumatoid – anticorpi care vizează alți anticorpi.

În acest studiu, grupul Lowance Center a analizat diagramele medicale a 52 de pacienți aflați în terapie intensivă care au fost diagnosticați cu COVID-19. Niciunul dintre ei nu a avut antecedente de tulburări autoimune. Cu toate acestea, au fost testați în timpul infecției pentru detectarea autoanticorpilor într-o varietate de tulburări.

Rezultatele sunt evidente. Mai mult de jumătate din cei 52 de pacienți au testat pozitiv pentru autoanticorpi. La pacienții cu cele mai ridicate niveluri de proteină c-reactivă (un marker al inflamației) din sânge, mai mult de două treimi au prezentat dovezi că sistemul lor imunitar produce anticorpi care atacă propriul țesut.

Deși pacienții cu boală severă afișează în mod clar răspunsuri la autoanticorpi, datele nu indică în ce măsură acești anticorpi contribuie la cele mai severe simptome ale COVID-19.

S-ar putea ca boala virală severă să conducă în mod obișnuit la producerea de autoanticorpi cu consecințe reduse. De asemenea, cercetatorii nu știu cât durează autoanticorpii. Datele noastre sugerează că acestia sunt relativ stabili în câteva săptămâni. Dar avem nevoie de studii de urmărire pentru a înțelege dacă persistă în mod obișnuit dincolo de recuperarea dupa infecției.

Cercetatorii cred că răspunsurile autoreactive pe care le-au identificat sunt specifice infecției cu SARS-CoV-2.