Covid-19: legătura dintre frig și formele severe stabilită de cercetătorii francezi

Clima are o influență asupra coronavirusului? Ar trebui să ne temem de o reapariție a epidemiei asociată cu scăderea temperaturilor? Mai multe studii și experți au analizat problema. Care este legătura dintre frig și formele severe de Covid-19?

Specialiștii in Covid-19 au prezis: „Este foarte probabil ca un al doilea val epidemic să fie observat în toamnă sau iarna viitoare”, se citea într-un aviz al Consiliului Științific publicat în iulie. Nu s-au înșelat: o accelerare a epidemiei fusese observată încă din octombrie.

Această creștere a numărului de cazuri poate fi atribuită apariției vremii reci?

„Harta cazurilor este corelată cu cea a temperaturilor. Cele mai reci departamente sunt astăzi cele mai afectate. Prin urmare, acest lucru pare să joace un rol, dar nu cunoaștem mecanismul”, explică Renaud Piarroux, epidemiolog și șef al departamentului de parazitologie al Pitié-Salpêtrière din Paris.

Legătura dintre frig și formele severe de Covid-19

Pentru a face lumină asupra acestui potențial fenomen, trei cercetători de la centrul spitalicesc Valenciennes (Hauts-de-France) au analizat întrebarea într-un studiu publicat în revista PLOS One.

Oamenii de știință au comparat valorile zilnice ale temperaturii în Île-de-France între 12 martie și 10 mai, cu alte cuvinte în timpul primului val al epidemiei de coronavirus, cu internările în unitățile de terapie intensivă și numărul de decese atribuite Covid-19 înregistrat in spital. Ei au descoperit că fiecare scădere a temperaturii a fost însoțită de o creștere a internărilor în terapie intensivă și a deceselor spitalicești.

Cu toate acestea, cercetătorii nu vorbesc despre o legătură cauză-efect între temperaturile mai scăzute și formele severe de Covid-19, ci despre „corelație”.

„Rezultatele studiului arată o corelație negativă a temperaturii ambiante observate anterior cu indicatorii de severitate ai Covid-19”, se poate citi în această lucrare.

Covid-19 și vremea rece: o legătură care rămâne de dovedit

Deocamdată, acest fenomen nu pare să fi fost dovedit.

„Nu putem fi siguri de impactul condițiilor de iarnă asupra coronavirusului”, a declarat pentru Le Temps, în septembrie, Valeria Cagno, virusolog în cadrul Departamentului de Microbiologie și Medicină Moleculară de la Universitatea din Geneva, potrivit Femme Actuelle.

Cu toate acestea, Academia Națională de Medicină din Franta a fost interesată de efectul creșterii temperaturilor asupra coronavirusului.

„Mai multe studii arată că o creștere a temperaturii și rata de umiditate afectează viabilitatea virusului și reduce numărul de infecții. Importanța acestei corelații a fost cuantificată, o creștere de un grad a temperaturii fiind asociată cu o scădere de 3,1% a cazurilor noi și 1,2% a deceselor”, au precizat cercetatorii.

Prin urmare, clima ar avea într-adevăr o influență asupra coronavirusului. Cauza? Sensibilitatea virușilor la razele ultraviolete. Studiile anterioare efectuate pe SARS-CoV-1, responsabil pentru sindromul respirator acut sever (SARS) în 2002, au demonstrat astfel că razele UV ar putea inactiva acest coronavirus.

Covid-19: rolul modificărilor comportamentale datorate frigului

Schimbările de comportament și de obiceiuri legate de frig pot explica, de asemenea, sosirea celui de-al doilea val al epidemiei în toamnă. Motivele sunt simple: atunci când temperaturile scad, se petrece mai mult timp în interior decât în ​​exterior, ceea ce crește riscul de contaminare. Aerosolii se dispersează mai repede în aer liber.

Un argument în favoarea ventilației, care este acum unul dintre gesturile esențiale de barieră, alături de spălarea frecventă a mâinilor, distanțarea socială sau chiar purtarea unei măști.

„Este dificil de știut dacă sezonul rece va crește contagiozitatea virusului și a contaminărilor. Dacă aveți dubii, continuați să respectați gesturile de barieră: dacă le respectăm, sperăm că lucrurile vor merge bine”, recomandă pe LCI Yves Gaudin, virusolog.