Creșteri de impozite pentru un ritm nebunesc de împrumuturi”: Senatorul AUR Petrișor Peiu desființează execuția bugetară pe anul 2026

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Într-o analiză dură a cifrelor economice de la jumătatea acestui an, senatorul AUR Petrișor Peiu lansează un atac frontal la adresa strategiei fiscale adoptate de executiv. Parlamentarul acuză guvernul de provocarea unei recesiuni mascate și de sacrificarea investițiilor publice și a veniturilor populației doar pentru a menține un aparat administrativ risipitor, totul sub umbrela unei complicități strategice cu organismele europene.

Radiografia unui deficit redus pe spatele contribuabililor

Senatorul AUR Petrișor Peiu demontează optimismul oficial legat de scăderea deficitului bugetar cu 28 de miliarde de lei în primele șase luni din 2026. Deși datele arată o creștere a veniturilor cu 32 de miliarde de lei și o stagnare relativă a cheltuielilor (+3,3 miliarde de lei), parlamentarul avertizează că mecanismul din spate este profund toxic pentru economie.

„Politica guvernului redusă la esență: creșteri de impozite pentru a putea împrumuta în ritm nebunesc, la dobânzi împovărătoare. Sau mai simplu spus: recesiune economică pentru a păstra risipa din achizițiile baronilor! Totul cu complicitatea Comisiei Europene, care finanțează mascat aventura guvernului „pro-european” prin transformarea unor credite în sume nerambursabile! La șase luni din 2026 avem o reducere a deficitului bugetar cu 28 de miliarde de lei, care vine din creșterea veniturilor la bugete cu 32 de miliarde de lei și din creșterea cheltuielilor doar cu 3,3 miliarde de lei. Aparent o imagine bună a efortului de reducere a deficitului. Numai că diavolul se ascunde în detalii.”

15:32

Senatorul AUR Petrișor Peiu denunță deciziile economice luate „în liniște” de Parlament: Poporul este manipulat cu teme minore

15:47, 21 Aug 2026

Semnal de alarmă în economie: Senatorul AUR Petrișor Peiu critică scăderea din sectorul serviciilor

De unde vin, în realitate, banii la buget

Analiza structurală prezentată de senatorul AUR Petrișor Peiu arată că plusul de încasări nu provine dintr-o dezvoltare economică sănătoasă, ci din taxare agresivă, prăbușirea puterii de cumpărare și artificii contabile agreate la nivelul Uniunii Europene.

Conform datelor prezentate de demnitar, sursele majore de creștere a veniturilor sunt:

TVA (+15 miliarde de lei): efectul direct al unei inflații de aproape 11% cumulate cu majorarea cu 10% a cotelor de TVA.

Contribuții (+7,4 miliarde de lei): rezultat al inflației salariale și al eliminării scutirilor de CASS, context în care salariile cresc de trei ori mai încet decât prețurile.

Fonduri PNRR (+6,8 miliarde de lei): obținute prin decizia politică de a transforma creditele în sume nerambursabile.

Impozite (+1,7 miliarde din impozitul pe profit și +3,4 miliarde din dublarea impozitului pe dividende): efecte ale reducerii pragului pentru microîntreprinderi.

În oglindă, austeritatea a lovit exact acolo unde doare mai tare: o scădere cu 6,5 miliarde de lei la cheltuielile de capital (investiții în clădiri, echipamente, software) și o reducere cu 3,3 miliarde de lei a fondului de salarii din educație.

Concluziile devastatoare ale opoziției: Taxe mari și măsuri meschine

În finalul raportului său, senatorul AUR Petrișor Peiu punctează cele șase concluzii majore care definesc colapsul modelului economic actual, taxând dur măsurile luate împotriva categoriilor vulnerabile și a cadrelor didactice.

„1. reducerea deficitului vine din două mari surse: creșterea impozitelor și reducerea cheltuielilor cu investițiile.
2. decizia de a crește taxele a dus economia în criză, motiv pentru care scad veniturile reale ale populației (salariile cresc de trei ori mai încet decât prețurile, iar pensiile au fost înghețate și profiturile scad în termeni reali)
3. decizia de a impune CASS veteranilor, foștilor deținuți politici și mamelor cu copii mici a fost meschină, efectul asupra bugetului este minor
4. asemenea, meschină a fost și decizia de a crește normele didactice cu 11%, ceea ce a prăbușit veniturile profesorilor, dar nu a salvat bugetul
5. cheltuielile cu bunurile și serviciile cresc aproape la fel de rapid precum prețurile, ceea ce indică faptul că primarii, președinții de Consilii Județene, miniștrii și șefii de agenții continuă să se bucure de risipa banului public
6. toate reducerile meschine de cheltuieli din educație și din social sunt compensate cu o creștere ultra-rapidă a cheltuielilor cu dobânzile la datoria publică, datorie care urcă neîncetat.”