Creștinii ortodocși celebrează astăzi Înainte-prăznuirea Nașterii Maicii Domnului

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Nașterea Maicii Domnului este prima sărbătoare creștină mare din anul bisericesc ortodox, fiind prăznuită în data de 8 septembrie. Înainte de aceasta, pe 7 septembrie are loc Înainte-prăznuirea Nașterii Maicii Domnului

Această zi este destinată pregătirii sufletești a credincioșilor. Astfel de zile sunt rânduite înainte de toate praznicele împărătești de peste an. În calendarul creștin ortodox există 12 praznice împărătești, Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie), Intrarea Maicii Domnului în Biserică (21 noiembrie), Nașterea Domnului (25 decembrie), Botezul Domnului (6 ianuarie), Întâmpinarea Domnului (2 februarie), Bunavestire (25 martie), Intrarea Domnului în Ierusalim, Înălțarea Domnului, Pogorârea Duhului Sfânt, Schimbarea la Față (6 august) și Adormirea Maicii Domnului (15 august). Acestea sunt precedate de un timp de gândire, de pregătire, numite preserbare, înainte-pregătire sau înainte-prăznuire.

Pe 7 septembrie, creștinii ortodocși celebrează Înainte-prăznuirea Nașterii Maicii Domnului

Înainte prăznuirea Nașterii Maicii Domnului este destinată pregătirii sufletești a credicioșilor

Creștinii ortodocși sărbătoresc vineri, 8 septembrie 2023, Nașterea Maicii Domnului, iar cu o zi înainte, pe 7 septembrie 2023, are loc Înainte-prăznuirea Nașterii Maicii Domnului. Praznicele împărătești de peste an, inclusiv cele dedicate Fecioarei Maria, sunt urmate de o perioadă de prelungire a serbării, care este numită după-serbare sau după-prăznuire. Datorită acestor perioade de înainte-prăznuire și după-prăznuire, praznicele împărătești sunt asemănate cu soarele, care înainte de a răsări pe cer își arată razele, iar după ce apune lumina sa mai poate fi încă văzută pe pământ. Prima zi din înainte-prăznuire se numește începutul sărbătorii, în timp ce ultima zi din după-prăznuire se numește odovanie, adică sfârșitul, dezlegarea sau încheierea sărbătorii.

În toată perioada preserbării și a după-serbării, pe lângă slujbele sfinților pomeniți în zilele respective, în bisericile ortodoxe au loc cântări și rugăciuni dedicate praznicului împărătesc. În ziua odovaniei se slujește o slujbă care se aseamănă foarte mult cu cea care are loc în ziua praznicului. La fiecare sărbătoare de pe durata anului bisericesc se așează, încă de la vecernia din ajun, pe iconostasul din naosul bisericii, icoana praznicului sau a sfântului sărbătorit. În cazul praznicelor împărătești, icoanele praznicale se pun pe iconostas încă din ajunul preserbării, unde rămân după odovania praznicului.

Nașterea Maicii Domnului, primul praznic împărătesc de pe durata anului bisericesc

Nașterea Maicii Domnului a fost stabilită în a opta zi a anului bisericesc, pentru că cifra opt semnifică veșnicia și viața fără de sfârșit. Datorită Fecioarei Maria, Fiul lui Dumnezeu s-a întrupat, a biruit moartea și a dăruit oamenilor viață veșnică în Împărăția Cerurilor. Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului este încărcată de tradiții și obiceiuri care sunt respectate cu sfințenie mai ales de oamenii de la sate. Nașterea Maicii Domnului este sărbătorită în Răsărit începând cu secolul al V-lea, iar în Occident din secolul al VII-lea, din timpul domniei Papei Serghie I.

Nașterea Maicii Domnului a început să fie sărbătorită pe scară largă mult mai târziu, în secolul al IX-lea. Creștinii ortodocși se pregătesc pentru a întâmpina cum se cuvine acest praznic împărătesc încă din 7 septembrie, când se celebrează Înainte-prăznuirea Nașterii Maicii Domnului.