România, în fața unei noi crize energetice. Cernavodă rămâne oprită, iar Dunărea continuă să scadă

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

România intră în luna octombrie cu un sistem energetic vulnerabil, în condițiile în care cele două reactoare de la Cernavodă sunt în continuare oprite, iar debitul Dunării se menține la valori extrem de scăzute. Autoritățile se pregătesc pentru un scenariu dificil, în condițiile în care consumul de energie ar putea crește odată cu răcirea vremii.

Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită la sfârșitul lunii iulie, după scăderea nivelului Dunării în zona sistemului de răcire. Ulterior, pe 13 august, a fost oprită și Unitatea 2. Cele două reactoare asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ 20% din producția de energie electrică a României.

Potrivit documentelor analizate de autorități, debitul Dunării la intrarea în țară ar putea continua să scadă în luna octombrie. La sfârșitul lunii septembrie, acesta era estimat la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă, iar pentru perioada 10-13 octombrie este prognozată o valoare de aproximativ 1.185-1.200 de metri cubi pe secundă.

Situația de la Cernavodă rămâne astfel una critică. Pentru perioada 15-22 octombrie este anticipat un interval dificil, în care nivelul Dunării ar putea ajunge la cote care să mențină imposibilitatea repornirii în siguranță a reactoarelor.

Consumul ar putea ajunge la 8.000 MW

Problemele provocate de seceta severă se suprapun cu o producție redusă din alte surse de energie. Hidrocentralele sunt afectate de debitele scăzute, în timp ce producția fotovoltaică este în scădere odată cu reducerea duratei zilei.

În același timp, producția eoliană este dificil de anticipat, iar centralele pe cărbune funcționează în limita capacităților disponibile și a rezervelor de combustibil.

Autoritățile estimează că, în anumite intervale din luna octombrie, consumul de energie electrică la vârful de sarcină ar putea ajunge la aproximativ 8.000 MW.

În acest context, Transelectrica și autoritățile pregătesc măsuri pentru menținerea echilibrului Sistemului Electroenergetic Național. Printre instrumentele disponibile se numără activarea rezervelor de producție, reducerea exporturilor și, în ultimă instanță, limitarea consumului unor mari consumatori industriali.

Măsurile nu vizează, în această etapă, populația, iar autoritățile susțin că acestea sunt instrumente de siguranță menite să prevină apariția unor probleme majore în funcționarea sistemului.

Evoluția debitului Dunării în următoarele săptămâni va fi esențială pentru stabilitatea sistemului energetic. O eventuală revenire a nivelului apei ar putea permite reluarea treptată a producției nucleare, în timp ce menținerea secetei ar pune presiune suplimentară pe producția internă și ar putea crește dependența României de importurile de energie.