Creștinii ortodocși celebrează, astăzi, una dintre cele mai mari sărbători creștine: Sfânta Treime. Ce obiceiuri respectă cu sfințenie – FOTO

An de an, a doua zi după Duminica Pogorârii Duhului Sfânt, creștinii ortodocși sărbătoresc Sfânta Treime, pe Dumnezeu Cel Unul în fiinţă şi întreit în Persoane: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. În 2024, cea de-a treia persoană a Sfintei Treimi este sărbătorită luni, 24 iunie.

Cum a luat naștere învățătura creștină despre Sfânta Treime

Învățătura despre Sfânta Treime constituie dogma principală în Biserica Ortodoxă. Prin ea înțelegem că Dumnezeu este unul în ființă, dar întreit în persoane: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Credința în Sfânta Treime a fost descoperită în Sfânta Scriptură, mai ales în Noul Testament, și formulată, mai apoi, de Sfinții Părinți în timpul primelor două Sinoade Ecumenice, în Simbolul Credinței sau Crezul, rugăciune care este rostită la fiecare Sfântă Liturghie, la Taina Botezului și la alte slujbe de peste an. La primul Sinod Ecumenic, de la Niceea, din anul 325, au luat parte 318 episcopi de pe întreg cuprinsul Imperiului Roman, scopul fiind formularea explicită a credinței despre Sfânta Treime. Sinodul s-a întrunit pentru a combate erezia lui Arie, care susținea că Fiul nu este identic după fire cu Dumnezeu-Tatăl, fiind subordonat Acestuia. În urma sinodului, s-a hotărât că Dumnezeu-Fiul este de o fiinţă cu Dumnezeu-Tatăl. Se afirmă clar dogma Sfintei Treimi, Dumnezeu Unul ca fire, întreit în persoane: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.

Sinodul Ecumenic de la Constantinopol, din anul 381, a fost convocat de împăratul Teodosie pentru a pune capăt celor două erezii ale timpului. Prima erezie era cea susținută de episcopul Macedonie I al Constantinopolului, care nega deplina dumnezeire a Duhului Sfânt, spunând că este o creatură a Fiului. Totodată, în cadrul acestui sinod s-a pus punct ereziei lui Apolinarie, care nega prezența raţiunii umane în Hristos. Astfel, în cadrul sinodului s-a afirmat că Duhul Sfânt este „închinat şi slăvit împreună cu Tatăl şi cu Fiul”.

02:00, 14 Apr 2026

A început Săptămâna Luminată: Marțea Albă, ziua pregătirii Sfântului Agneț, folosit la împărtășirea bolnavilor

15:26, 06 Apr 2026

FOTO Hristos a înviat – versuri. Iată ce semnificație are cântecul religios!

Astfel, în Simbolul credinţei, mărturisim că noi credem „întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotștiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, şi întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii, şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit…”.

Sfinţii Părinţi şi teologii Bisericii au explicat, în scrierile lor, învăţătura creştină ortodoxă despre Sfânta Treime: Tatăl este nenăscut, Fiul este născut din veci din Tatăl, iar Duhul Sfânt purcede din veci din Tatăl.

Ce tradiții și obiceiuri respectă creștinii ortodocși de Sfânta Treime

În Bisericile Ortodoxe, praznicul Preasfintei Treimi este legat, prin tradiţie, de sărbătoarea Cincizecimii sau a Rusaliilor. Astfel, se va observa că tradițiile și obiceiurile pe care creștinii ortodocși le respectă cu ocazia celor două sărbători sunt foarte asemănătoare.

În mai multe zone ale țării, există obiceiul ca de Rusalii să se ducă la biserică frunze de nuc sau de tei, care sunt sfințite, iar mai apoi sunt puse la porți și la icoane. Aceste frunze simbolizează „limbile de foc” și se crede că feresc gospodăriile de grindină și de duhurile rele. În anumite zone din Banat, Oltenia și Moldova, creștinii poartă, la brâu, de Pogorârea Duhului Sfânt și Sfânta Treime, pelin și alte plante de leac. În trecut, se obișnuia ca în aceste zile să se culeagă plantele de leac, ce erau folosite ulterior ori de câte ori era nevoie. Se credea că doar plantele de leac culese până la Sânziene au putere vindecătoare.