Creștinii ortodocși îl sărbătoresc, duminică, pe Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului! – FOTO

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Duminică, 14 aprilie 2024, creștinii ortodocși îl celebrează pe Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului. Sărbătoarea este marcată în calendarul creștin ortodox cu cruce albastră, așa cum sunt trecuți toți sfinții creștini români sau cei ale căror moaște se află pe teritoriul României. Fost ucenic al Sfântului Dimitrie al Rostovului, Sfântul Ierarh Pahomie face parte din marii duhovnici români ai secolului al XVIII-lea.

Cine a fost Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin

Sfântul Ierarh Pahomie s-a născut în anul 1674, în satul Gledin, Bistrița Năsăud. La botez a primit numele Petru. Tatăl său, Eftimie, a fost preot, iar mama sa, Ana, s-a ocupat de educația sa, astfel încât Pahomie s-a arătat iubitor de Hristos și doritor de viața pustnicească. Drept urmare, a renunțat la casa sa, la părinți, frați și prieteni și l-a urmat pe Iisus Hristos, alegând viața monahală la Mănăstirea Neamț. Din cauza condițiilor istorice, Pahomie a fost nevoit să treacă granița în Moldova.

De altfel, în secolul al XVII-lea, foarte mulți transilvăneni veneau în Moldova din cauza prigonirilor religioase ale habsburgilor. La scurt timp după ce a îmbrățișat viața monahală, la doar 25 de ani, Pahomie a fost hirotonit preot și mare ecleziarh, iar în 1702 a fost ales îndrumător al obștii, fiind egumen al Mănăstirii Neamț până în 1704. Între anii 1704-1706, Sfântul Ierarh Pahomie a fost plecat în pelerinaj la Lavra Pecerska, unde s-a întâlnit și cu Sfântul Dimitrie, Mitropolitul Rostovului.  În 1706, după ce s-a întors în Moldova, Sfântul Ierarh Pahomie nu și-a mai dorit să fie egumen al mănăstirii.

Însetat de liniște duhovnicească, Sfântul Pahomie a căutat un loc cât mai retras, unde să se scufunde într-o pace cât mai profundă. Acest loc l-a găsit într-o pădure deasă, la poalele Muntelui Chiriacu, în apropierea Mănăstirii Neamț, o adevărată „gură de rai”, cum nu se putea mai potrivită pentru niște nevoitori întru cele duhovnicești. A avut alături câțiva ucenici iubitori de liniște: Sofronie, Macarie (care, ca schimonah, s-a numit Mardarie), Lazăr și Ioanichie.

Când a fost canonizat Pahomie de la Gledin

Sărbătoarea este marcată în calendarul creștin ortodox cu cruce albastră, așa cum sunt trecuți toți sfinții creștini români sau cei ale căror moaște se află pe teritoriul României

La scurt timp după întoarcerea sa în Moldova, la 18 decembrie 1706, Pahomie a fost ales episcop al Romanului. La 18 ianuarie 1707, a fost hirotonit arhiereu și a păstorit până la 10 aprilie 1714, când a decis să se retragă din scaun. În anul 1717, Pahomie a plecat la Kiev, unde a rămas până la sfârșitul vieții, petrecându-și timpul în post, rugăciune și osteneli. Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin a încetat din viață în anul 1724, la Lavra Pecerska.

În Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din 14-15 noiembrie 2006, s-a decis canonizarea lui Pahomie, acesta urmând să fie sărbătorit an de an la data de 14 aprilie. Proclamarea canonizării s-a făcut la 14 aprilie 2007, în a doua duminică de după Paște. Evenimentul a avut loc în Biserica „Sfânta Treime”, din localitatea Gledin, comuna Monor, județul Bistrița-Năsăud.