Joi, 7 decembrie, este prăznuită Sfânta Filofteia de la Curtea de Argeș. Moaștele acesteia se bucură de mare cinste în Biserica Ortodoxă Română. Sărbătoarea este trecută în calendar cu cruce albastră, așa cum sunt menționați toți sfinții români
Sfânta Filofteia este cinstită cu mare râvnă, mai cu seamă în județele Argeş, Dâmboviţa şi Prahova, unde sunt organizate pelerinaje, iar bolnavii vin la racla cu moaștele acesteia pentru a se ruga să-și recapete sănătatea. Cel mai mare pelerinaj la moaștele Sfintei Filofteia se face pe 7 decembrie, când are loc prăznuirea anuală. În această zi, la Curtea de Argeș vin credincioși din toate zonele ţării şi în curtea mănăstirii se face o procesiune cu moaștele sfintei. În trecut, se făceau și vara, pe timp de secetă. Astfel, pentru aduce ploaia, moaștele erau purtate prin satele Munteniei.
Cine a fost Sfânta Filofteia de la Curtea de Argeș
Sfânta Filofteia s-a născut în anul 1206 în orașul Târnovo, vechea capitală a Bulgariei. Tatăl său era agricultor, iar mama sa, care era de origine valahă, era casnică. Filofteia a primit o creștere duhovnicească, mama sa învățând-o de mică să-l iubească pe Iisus Hristos. Mama Filofteiei a murit de tânără, iar tatăl său s-a recăsătorit. Copilă fiind, sfânta era mereu chinuită de mama sa vitregă, pedepsită și pârâtă tatălui său că este neascultătoare și că merge prea des la biserică, risipind averea familiei. De aceea, Sfânta Filofteia era adesea certată.
Deși tânără, Filofteia nu se lăsa ispită și nici nu o lăsa pe mama sa să o îndepărteze de biserică, ci din contră, făcea astfel încât să nu lipsească de la nicio slujbă și continua să-i ajute pe sărmani, iar acasă postea și se ruga. Trei erau faptele bune de la care Sfânta Filofteia nu s-a abătut: milostenia, fecioria și rugăciunea. Când avea doar 12 ani, Sfânta Filofteia a fost învrednicită să poarte cununa muceniciei și să ajungă în Împărăția Cerurilor. Fiind toamnă, tatăl Filofteiei muncea pe câmp, iar sfânta a fost trimisă de mama sa vitregă cu mâncare pentru aceste. Până să ajungă la tatăl său, Filofteia obișnuia să împartă câte puțin din hrană și copiilor sărmani care îi ieșeau în cale. Observând tatăl său că nu-i ajunge mâncarea, și-a certat soția. Aceasta a ripostat, zicându-i:
„Întreabă pe fiica ta ce face cu mâncarea, că eu îți trimit mâncare destulă pe câmp”.
Mânios, bărbatul și-a pus în plan să afle ce face fiica sa cu mâncarea. Astfel, într-o zi, când el o pândea dintr-un desiș, a văzut cum fiica sa o împărțea copiilor săraci. Înfuriat din cale-afară, bărbatul a aruncat după aceasta securea pe care o purta la brâu. I-a tăiat piciorul Filofteiei, iar la scurt timp, din cauza rănii, aceasta și-a dat sufletul.
Cum au ajuns moaștele Sfintei Filofteia în România
Cuprins de frică, bărbatul a încercat să ridice trupul fiicei sale de jos, dar acesta se făcuse tare ca piatra și a devenit făcător de minuni. Înspăimântat de cele întâmplate, tatăl Sfintei Filofteia a alergat la arhiepiscopul din Târnovo și i-a mărturisit toate cele întâmplate. La auzul acestei întâmplări, arhiepiscopul a luat tot clerul, iar însoțiți de o mulțime de localnici au încercat să ducă trupul Sfintei Filofteia în catedrala din cetate, dar trupul nu se lăsa deloc mișcat.
Astfel, arhiepiscopul a înțeles că sfânta își dorește să rămână în patria sa, așa că a început să se roage și să rostească numele mai multor mănăstiri și biserici din zonă, pentru a vedea unde își dorește Sfânta Filofteia să rămână trupul său. Într-un final, au rostit și numele Mănăstirii Curtea de Argeș, iar printr-o minune dumnezeiască trupul s-a ușurat, iar moaștele au putut fi puse spre închinare. Înțelegând care este voia sfintei, arhiepiscopul i-a scris lui Radu Negru, voievodul Țării Românești, să primească trupul Sfintei Filofteia de la Curtea de Argeș ca pe un neprețuit odor, pentru ocrotirea şi mângâierea poporului său.