Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, creștinii ortodocși îi pomenesc pe cei dragi trecuți la viața veșnică. Sărbătoarea este cunoscută în popor drept Moșii de toamnă. Cu acest prilej, creștinii ortodocși fac parastase și dau de pomană pentru sufletul celor adormiți.
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, creștinii ortodocși sărbătoresc Moșii de toamnă
An de an, în prima sâmbătă din luna noiembrie, creștinii ortodocși îi cinstesc pe cei trecuți la cele veșnice. În tradiția ortodoxă, sâmbăta este ziua consacrată pomenii morților, deoarece Iisus Hristos a stat în mormânt într-o sâmbătă, iar mai apoi a înviat. Astfel, Biserica Ortodoxă a rânduit ca, în anumite sâmbete de peste an, să se facă pomenirea colectivă a celor morți. Termenul „moși” provine din tradiții străbune, care venerau strămoșii. Pe parcursul anului există 4 sărbători – există mai multe zile de pomenire a morților –, dintre care cele mai importante sunt: Moșii de iarnă – sâmbăta de dinaintea Duminicii Lăsatului sec pentru postul Paștelui; Moșii de vară – sâmbăta dinaintea Rusaliilor; Moșii de toamnă, care sunt sărbătoriți doar în anumite regiuni, fără a avea o dată fixă. Sărbătoarea este un prilej de a întări legătura dintre cei vii și cei plecați în lumea celor drepți.
Ce oferă creștinii ortodocși de pomană, cu prilejul Moșilor de toamnă
Cu prilejul Moșilor de toamnă, creștinii ortodocși merg la biserică, unde se săvârșește Sfânta Liturghie, urmată de parastas, care este slujba pentru cei adormiți. Cei trecuți la viața veșnică sunt pomeniți de către preoți, iar apoi se sfințesc vinul, coliva și celelalte alimente care urmează a fi date de pomană. Coliva este preparată din grâu îndulcit, amestacat cu nucă și diverse arome. Grâul din care este preparată coliva simbolizează învierea și viața veșnică. Coliva este însoțită de un colac, care reprezintă unitatea dintre cei vii și cei morți. La finalul slujbei, colacul se rupe în bucăți și este împărțit celor prezenți. Un alt nelipsit este vinul, care simbolizează sângele Domului Iisus Hristos. Pe lângă acestea, creștinii ortodocși pregătesc și alte mâncăruri, care sunt date de pomană de sufletele celor morți, cu prilejul Moșilor de toamnă. Astfel, se împart mâncăruri gătite, precum plăcinte, sarmale, supe sau tocănițe. Acestea sunt puse în vase noi, care rămân persoanelor ce primesc bucatele date de pomană. De asemenea, se împart și fructe de toamnă, cum sunt nucile, merele, prunele sau strugurii.
De pomană sunt împărțite și lumânări aprinse, care simbolizează lumina lui Hristos, cel care călăuzește sufletele celor adormiți. Împărțirea acestor alimente are o dublă semnificație. Pe de o parte, este un act de milostenie, deoarece bucatele ajung la persoane nevoiașe care chiar au nevoie de ajutor. Pe de altă parte, este o pomenire pentru sufletele celor trecuți la viața veșnică. Cu prilejul Moșilor de toamnă, creștinii ortodocși respectă mai multe tradiții și obiceiuri. Se spune că, în această zi, pe mormintele celor decedați trebuie să se aprindă cel puțin două lumânări. Astfel, se crede că vor fi încălzite sufletele celor morți. De asemenea, în popor se spune că este bine ca Moșii de toamnă să te prindă împăcat cu toți cei cunoscuți. Cu prilejul Moșilor de toamnă, nu se spală și nu se duce gunoiul, deoarece se crede că apa murdară sau gunoaiele vor murdări sufletele defuncților.