Cristian Terheș la BZI LIVE: „Păi nu am negociat! Aici e problema! De ce a rămas grâul ăla în România?! Pentru că înţelegerea nu a fost să rămână”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Europarlamentarul român Cristian Terheș a discutat în cadrul ediției BZI LIVE de luni, 20 martie, despre cum ministrul agriculturii Petre Daea s-a întîlnit astăzi la Bruxelles cu comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, pentru a renegocia ajutorul acordat fermierilor români în contextul pierderilor suferite pe fondul războiului din Ucraina.

Totodată, Petre Daea este acuzat că a negociat prost compensațiile pentru fermierii români la Bruxelles și acum încearcă să ascundă eșecul.

„Dumneavoastră mă întrebaţi ce am negociat. Păi nu am negociat! Aici e problema! Păi când vine Ursula von der Leyen şi îţi spune că 60% din grâul din Ucraina a ieşit din Ucraina prin România şi o parte a rămas în România, aici iar este o problemă! Nu mi-e clar, de ce a rămas în România? Pentru că înţelegerea nu a fost să rămână în România!

Înţelegerea era că îţi vine grâul, că de aia s-a făcut şi calea aia ferată cu ecartament mai lat, cum era la Galaţi, ca să-ţi vină grâul mai uşor, să nu mai schimbe ăia locomotivele.

Păi înţelegerea a fost că noi doar îi lăsăm să folosească porturile noastre să scoată grâul, nu să rămână grâul lor la noi! Pentru că este o problemă cu grâul din Ucraina! Ăia de exemplu, au grâu modificat genetic… Poate seamănă grâu în zona Cernobîl-ului, nu ştii ce radiaţii sunt pe acolo, că e o problemă, sunt rapoarte în sensul ăsta!

Tu nu poți sa vii numai să aplauzi! Da, şi eu susţin Ucraina că îşi apără interesul statal şi e important să îi ţii pe ruşi cât mai aproape de graniţa României, dar aici e o chestiune care mă interesează pe mine că român!

De ce a rămas grâul ăla în România?! Exact ca şi în problema cu Bâstroe! De ce s-a ajuns la punctul în care să existe scandalul Bâstroe, când ăla trebuia din faşă să fie evitat, dacă aveai functionari români care să se ocupe de tema aia.

Ori aici, într-adevăr, din datele care există, nici Ministerul Agriculturii nu şi-a făcut treaba cum trebuie, dar să ştiţi că nu e numai el! Este Ministerul de Externe, este reprezentanța României la Bruxelles, acolo unde sunt oameni care se ocupă pe agricultură şi care din păcate, din ceea ce se aude prin mediile acestea, nu prea apără interesul României şi nu îl reprezintă cum se cuvine. Se apară unele interese străine care nu prea au de-a face cu statul român”, a spus Cristian Terheș.

Europarlamentarul Cristian Terheș la BZI LIVE

În cadrul ediției BZI LIVE de luni, 20 martie, europarlamentarul Cristian Terheș a discutat și despre aceste prăbușiri ale băncilor din America, eveniment asemănător cu cel din 2008.

„Vedeţi, cad băncile astea neomarxiste, cele care au finanţat toată această campanie. Pentru că ce se întâmplă cu băncile, puţină lume înţelege. Eu ţin minte din 2008 când a fost criza cealaltă, cand au căzut atunci mai multe bănci.

Deci băncile sunt obligate să păstreze 10% din conturile pe care le au. Adică tu, dacă ai 10 oameni care fiecare bagă câte 1000 de dolari în bancă în Bancă, ei trebuie să păstreze cash 10% şi restul să îi investească, să facă bani. Pe ideea că, dacă cineva vine să scoată banii, li se dă banii cash pe care îi au, că între timp vin alţii care baga bani şi este un flow din asta de bani lichizi.

Ce se întâmplă însă când, la un moment dat, foarte mulţi vin şi scot foarte mult cash sau vor banii înapoi? Rămâne banca fără aia 10% şi dacă scade sub 10%, poate veni guvernul şi efectiv să ia banca respectivă, să o preia, pentru că nu mai are lichidităţi.

Ori ce au făcut aceste bănci din zona San Francisco, zone care au finanţat mai ales zona IT şi care au au făcut parte din campania aceasta de WOKE. Foarte multe au finanţat şi au investit banii în criptomonede. Ori criptomonedele acestea au fost un bubble cum a fost bubble-ul de apartamente şi proprietăţi din 2008.

Diferenţa este că înainte dacă cumpărai ceva la suprapreţ, tu nu pierdeai banii decât dacă vindeai. Că dacă ţi-a scăzut preţul la proprietate, tu pierdeai doar dacă vindeai la subpret. Ori cu aceste criptomonede, dar aici nu mai ai ce ţine, totul e virtual. Adică tu dai bani pe o criptomoneda virtuală care la un moment dat costa foarte mult, dar dacă o să cadă preţul, tu nu mai ai ce ţine, că ea nu există material, fizic, şi aici a fost problema.

Foarte mulţi când au simţit că pică partea asta de crypto au scos foarte mulţi bani din aceste bănci şi au rămas băncile efectiv fără lichidităţi. Problema este că îţi crează un effect de domino”, a conchis Cristian Terheș.