Vizita în Parlamentul României a comisarului european pentru Pregătire, Gestionarea Crizelor și Egalitate, Hadja Lahbib, a oferit cadrul unui dialog important despre modul în care Uniunea Europeană trebuie să răspundă unei realități internaționale tot mai complexe, în care securitatea cetățenilor nu mai poate fi privită exclusiv prin prisma apărării militare.
Deputatul AUR Cristina-Emanuela Dascălu, membră a Comisiei pentru Politică Externă, a Afacerilor Europene și vicepreședintă a Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, a evidențiat, în cadrul discuțiilor, necesitatea unei abordări europene care să combine solidaritatea dintre statele membre cu responsabilitatea națională, protecția civilă cu pregătirea populației și investițiile în infrastructură cu educația pentru reziliență.
„Europa este obligată astăzi să regândească însăși semnificația securității. Securitatea nu mai înseamnă exclusiv apărare militară. Înseamnă protecție civilă, spitale funcționale în situații de urgență, infrastructură rezilientă, securitate energetică, sisteme de comunicații și transport capabile să funcționeze în condiții de criză, precum și capacitatea de a răspunde dezastrelor naturale, atacurilor hibride și urgențelor de sănătate publică. Înseamnă, înainte de toate, capacitatea statului de a-și proteja cetățenii atunci când normalitatea este pusă la încercare”, a subliniat Cristina-Emanuela Dascălu.
Pentru România, această dezbatere are o semnificație aparte. Poziția geografică la frontiera externă a Uniunii Europene și proximitatea unui conflict armat deschis transformă pregătirea pentru situații de criză dintr-un concept administrativ într-o necesitate strategică.
Cristina-Emanuela Dascălu a salutat, în acest context, eforturile Comisiei Europene pentru dezvoltarea Strategiei Uniunii pentru Pregătire și pentru consolidarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, insistând, în același timp, asupra necesității păstrării unui echilibru între coordonarea la nivel european și responsabilitățile statelor membre.
„Avem nevoie de o Europă capabilă nu doar să reacționeze la crize, ci și să le anticipeze. Dar cred că trebuie să păstrăm un principiu esențial: mai multă cooperare europeană trebuie să însemne capacități naționale mai puternice, nu competențe naționale mai slabe. Uniunea Europeană trebuie să contribuie la consolidarea capacității statelor membre de a răspunde crizelor, evitând suprapunerile instituționale și valorificând structurile care funcționează deja”, a declarat Cristina-Emanuela Dascălu.
Un punct important al intervenției sale l-a reprezentat cooperarea civil-militară, inclusiv relația dintre Uniunea Europeană și NATO. Într-o criză de amploare, sistemul medical, structurile de protecție civilă, infrastructura critică, sistemele de comunicații, structurile de apărare și autoritățile publice nu pot funcționa izolat.
Din această perspectivă, deputatul Cristina-Emanuela Dascălu a susținut necesitatea dezvoltării unor mecanisme eficiente de cooperare între Uniunea Europeană și NATO, precum și a unor protocoale funcționale pentru situații de urgență, care să permită utilizarea rapidă a celor mai eficiente instrumente, în funcție de natura și amploarea fiecărei crize.
O dimensiune căreia Cristina-Emanuela Dascălu i-a acordat o atenție deosebită a fost educația pentru reziliență, subiect aflat în legătură directă cu activitatea sa în cadrul Comisiei pentru învățământ.
„Pregătirea trebuie să înceapă din școală. Putem construi stocuri strategice și putem investi în cele mai performante tehnologii, dar, atunci când apare o criză, reziliența unei societăți depinde și de ceea ce știu oamenii să facă. Un copil care știe cum să reacționeze într-o situație de urgență, un profesor pregătit să gestioneze o situație critică și o școală care dispune de proceduri clare și de infrastructură sigură reprezintă, în realitate, componente ale securității noastre naționale și europene”, a afirmat doamna deputat.
În opinia sa, educația privind comportamentul în situații de urgență, pregătirea personalului didactic, organizarea periodică a exercițiilor de pregătire și capacitatea instituțiilor de învățământ de a-și menține funcțiile esențiale în condiții dificile trebuie privite drept investiții în reziliența pe termen lung a României și a Uniunii Europene.
Aceeași abordare trebuie aplicată și infrastructurii de sănătate. Experiența pandemiei a demonstrat cât de rapid o urgență de sănătate publică se poate transforma într-o criză economică, socială și strategică. Rezervele medicale, securitatea lanțurilor de aprovizionare, capacitatea de producție și mecanismele eficiente de intervenție trebuie, în consecință, integrate într-o viziune mai amplă asupra rezilienței europene.
Vizita comisarului european Hadja Lahbib a oferit, totodată, prilejul abordării celeilalte componente majore a portofoliului său: egalitatea.
În acest context, Cristina-Emanuela Dascălu a atras atenția asupra faptului că, în pofida progreselor realizate în ultimele decenii, femeile continuă să fie insuficient reprezentate în structurile în care sunt adoptate decizii politice și economice importante.
„Ca femeie și ca membră a Parlamentului României, cred că avem o responsabilitate aparte. Nu este suficient să vorbim despre egalitate. Trebuie să construim condițiile în care femeile competente să poată ajunge acolo unde se iau deciziile: în parlamente, în diplomație, în administrație, în universități, în economie și la conducerea instituțiilor”, a declarat Cristina-Emanuela Dascălu.
Deputatul a subliniat că egalitatea de șanse trebuie susținută prin acces la educație, criterii transparente de recrutare și promovare, protecție împotriva discriminării și violenței, sprijin pentru femeile antreprenor, precum și prin politici care să faciliteze concilierea responsabilităților profesionale cu viața de familie.
În dialogul cu Hadja Lahbib, Cristina-Emanuela Dascălu a adresat și o întrebare concretă privind viitoarea abordare a Comisiei Europene: ce măsuri concrete intenționează Comisia să adopte pentru creșterea reprezentării femeilor în procesul de luare a deciziilor politice, nu doar în instituțiile Uniunii Europene, ci și în parlamentele naționale?
Pentru deputatul Cristina-Emanuela Dascălu, cele două mari dimensiuni abordate în cadrul întâlnirii: reziliența și participarea la procesul decizional, au un element comun: capacitatea societăților europene de a deveni mai puternice prin responsabilitate, competență și implicarea cetățenilor.
„Următoarea criză nu ne va întreba dacă suntem pregătiți. Responsabilitatea noastră este să construim de astăzi instituții și comunități capabile să reziste șocurilor de mâine. Dar reziliența nu se construiește numai la Bruxelles și nici numai prin mecanisme instituționale. Se construiește în fiecare stat, în fiecare comunitate, în fiecare spital și în fiecare școală. Iar o societate cu adevărat puternică este aceea care știe să își protejeze cetățenii și să valorifice competența tuturor oamenilor săi, femei și bărbați deopotrivă”, a subliniat Cristina-Emanuela Dascălu.
În final, deputatul AUR Cristina-Emanuela Dascălu a reafirmat angajamentul României de a contribui activ la consolidarea rezilienței la nivel european, insistând asupra unei abordări fundamentate pe trei principii: solidaritate europeană, cooperare transatlantică și responsabilitate națională.
„Niciun stat european nu poate răspunde singur tuturor crizelor viitorului. Dar nici Europa nu poate deveni mai puternică dacă statele sale devin mai puțin capabile. Avem nevoie de cooperare, de solidaritate și de o relație solidă între Uniunea Europeană și NATO, păstrând, în același timp, responsabilitatea și capacitatea de acțiune a statelor membre. O Europă pregătită nu este Europa care promite că va reacționa mai bine la următoarea criză. Este Europa care lucrează astăzi pentru ca următoarea criză să ne găsească mai puternici decât ieri”, a concluzionat Cristina-Emanuela Dascălu.