Cristina Emanuela Dascălu: Recordul care sperie miniștrii și inspiră cetățenii (P)

Cristina Emanuela Dascălu: Recordul care sperie miniștrii și inspiră cetățenii

De Andrei Popescu

Iași – Când miniștrii văd numele „Cristina Dascălu” pe ordinea de zi, știu că vine o zi grea. Când cetățenii îl văd, știu că cineva le apără interesele. Diferența? 289 de întrebări și interpelări în mai puțin de un an de mandat. Da, ați citit bine: două sute optzeci și nouă. Asta înseamnă în medie mai mult de o întrebare PE ZI. Bun venit în laboratorul parlamentar condus de deputatul ieșean care doarme probabil cu Codul Administrativ sub pernă.

O tornadă șatenă în Parlament

Aleasă în decembrie 2024 în circumscripția Iași, Cristina Emanuela Dascălu nu a venit în Parlament să taie panglici și să zâmbească în poze. A venit înarmată cu trei decenii de experiență universitară și cu o misiune clară: să transforme retorica politică în răspunsuri concrete.

Cifrele vorbesc de la sine: 289 de întrebări și interpelări adresate guvernului. Pentru cei care nu lucrează în Parlament, asta înseamnă că Dascălu pune întrebări incomode ministerelor într-un ritm care i-ar face invidioși pe cei mai buni procurori DNA. Și nu întrebări de genul „ce mai faceți?”, ci întrebări care dor: unde sunt banii, de ce nu funcționează sistemul, când veți rezolva problema?

11:00

Mesajul deputatului AUR, Cristina Emanuela Dascălu legat de începerea unei noi sesiuni parlamentare: ”Educația rămâne unul dintre pilonii centrali” (P)

14:37, 29 Jan 2026

Deputatul AUR Cristina-Emanuela Dascălu, invitată la Erasmus Week 2026: România trebuie reprezentată în Europa prin educație cu identitate (P)

Diplomația – arma ei secretă

Dar ceea ce o diferențiază cu adevărat pe Dascălu de mulți alți deputați e dimensiunea internațională a activității sale. Nu e deputatul care se mulțumește cu ședințele de la București.

În Comisia pentru Politică Externă și în Comisia pentru Afaceri Europene, Dascălu și-a construit o reputație solidă. Iar când vine vorba de diplomație parlamentară, ea nu e simplu „membru” – e Președinte al Grupului de prietenie cu Australia și Secretar al Grupului de prietenie cu Regatul Bahrain. Membru și în grupul de prietenie cu Armenia.

Ce înseamnă asta practic? Înseamnă că România are în Parlament o voce care poate vorbi direct cu partenerii internaționali, care înțelege jocurile diplomatice și care știe să transforme relațiile bilaterale în oportunități concrete pentru români.

La conferința MEGA Europe de la Strasbourg, alături de președintele AUR George Simion, Dascălu a susținut o viziune clară: „Europa nu se definește prin birocrație, ci prin moștenirea ei spirituală și prin forța familiei.” Iar când a dialogat cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, nu a venit cu mâna întinsă, ci cu întrebări despre sustenabilitatea fiscală și productivitatea europeană.

Legislație cu impact real

73 de propuneri legislative inițiate. Patru deja promulgate legi. În mai puțin de un an!

Să vă traduc: în timp ce alți deputați stau în bănci și ridică mâna mecanic, Dascălu scrie legi care ajung în Monitorul Oficial. Și nu orice legi – inițiative care răspund problemelor concrete ale românilor:

Pentru educație – propuneri pentru protejarea profesorilor și împotriva măsurilor de austeritate care decimează învățământul
Pentru infrastructură – sesizări privind cei 4 milioane de români fără acces la apă curentă
Pentru mediu – interpelări despre dezastrul ecologic transfrontalier și incompetența cronică a autorităților
Pentru energie – întrebări clare despre cantitățile de energie livrate Ucrainei în timp ce românii plătesc facturi uriașe
Pentru economie – soluții pentru susținerea creditării companiilor românești și protejarea locurilor de muncă

Întrebările care deranjează

Și acum să vorbim despre cele 289 de întrebări și interpelări. Pentru că aici e partea cu adevărat spectaculoasă.

Dascălu pune întrebările pe care le-ai pune tu dacă ai avea acces în Parlament:

• „Ce soluții aveți pentru susținerea companiilor românești?”
• „De ce 4 milioane de cetățeni nu au acces la apă?”
• „Câtă energie exportăm în Ucraina în timp ce românii suferă?”
• „De ce tratamentul pacienților din spitalele de psihiatrie e în vizorul Europei?”
• „Cum justificați creșterea evaziunii fiscale?”

Nu sunt întrebări pentru show. Sunt întrebări care forțează guvernul să răspundă, să se justifice, să-și facă datoria.

21 de declarații politice depuse în scris și 8 declarații politice rostite în plen completează tabloul unui deputat care nu tace niciodată când vede nedreptăți.

Educația – misiunea ei principală

Ca Vicepreședinte al Comisiei pentru Învățământ, Dascălu și-a transformat mandatul într-o cruciadă pentru salvarea educației românești. Și când spun „cruciadă”, nu exagerez.

Când guvernul Bolojan a vrut să taie burse și să mărească norma didactică: s-a opus frontal.
Când 14.000 de profesori riscau să fie concediați: a numit-o „trădare națională”.
Când sute de școli rurale urmau să fie desființate: a criticat „experimentul social periculos”.

Iar mesajele ei nu sunt uscate, birocratice. Sunt pasionate, sunt clare: „Educația trebuie să fie școala sufletului românesc! Prin școală se salvează o națiune!”

Cultură, tradiție, identitate

În epoca woke-ismului importat, Dascălu nu se teme să vorbească despre identitate românească. De Ziua Iei, despre pelerinajul la Sfânta Parascheva, despre Eminescu care „trebuie restituit elevilor și studenților” – toate acestea arată un deputat care înțelege că modernizarea nu înseamnă abandonarea rădăcinilor.

Verdictul: Un parlamentar de exceptie

289 de întrebări în mai puțin de un an.
73 de inițiative legislative, 4 deja legi.
Președinte al Grupului de prietenie cu Australia.
Vicepreședinte în Comisia pentru Învățământ.
Membră activă în Comisiile pentru Politică Externă și Afaceri Europene și în Comisia Drepturile Omului, Culte și Drepturile Minorităților Naționale.

Dacă ar exista o clasificare Michelin pentru deputați, Cristina Dascălu ar avea trei stele. Nu pentru că e perfectă – nimeni nu e – ci pentru că își face treaba cu o intensitate care îți amintește de ce există de fapt Parlamentul: să controleze puterea și să apere cetățenii.

Într-o Românie unde mulți politicieni măsoară succesul în like-uri pe Facebook și apariții TV, Dascălu îl măsoară în legi promulgate, întrebări incomode și probleme rezolvate.

Miniștrii o tem. Cetățenii o respectă. România are nevoie de mai mulți deputați ca ea.

P.S.: Dacă ești ministru și citești asta, pregătește-te. Probabil că întrebarea numărul 290 e deja în curs de redactare.

Articol editorial – opiniile exprimate aparțin autorului