Criticul literar Diana Vrabie vorbește despre influența internetului asupra Concursului Național de Povești „Ion Creangă”: „Prin mediul online, tinerii sunt mai conectați la probleme globale”

Fosta membră a juriului Concursului Național de Povești „Ion Creangă”, Diana Vrabie, explică ce impact are internetul asupra creativității copiilor și cum a influențat mediul digital universul tematic al poveștilor. Criticul amintește și alte diferențe specifice noii generații, cu privire la modul în care își expun sentimentele și opiniile în textele literare.

Criticul Diana Vrabie analizează impactul internetului asupra poveștilor de la Concursul „Ion Creangă”

Mai sunt doar câteva zile până la încheierea perioadei de înscriere la Concursul Național de Povești „Ion Creangă”, organizat de Muzeul Național al Literaturii Române Iași, o competiție care, de-a lungul anilor, a devenit o rampă de lansare pentru tinerii pasionați de scris și o oglindă a felului în care copilăria și imaginarul literar s-au transformat. Diana Vrabie, fostă membră a juriului în cadrul celor trei ediții ale concursului, analizează impactul pe care l-a avut internetul asupra creativității copiilor.

Concursul reunește anual sute de povești, scrise de copii din întreaga țară, iar juriul, format din scriitori, critici și profesori, urmărește nu doar valoarea literară, ci și felul în care generațiile își spun propriile povești.

02:00, 23 Feb 2026

Cum arătau poveștile copiilor cu peste două decenii în urmă. Aceștia dădeau dovadă de o imaginație fantastică, care le-a permis să creeze lumi, povești și dialoguri la care tinerii de astăzi nu s-ar fi gândit cu atât de multă naturalețe

Criticul literar Diana Vrabie, membră a juriului în cadrul celor trei ediții ale concursului, observă diferențe semnificative între poveștile scrise de copii în urmă cu 20-30 de ani și cele din ultimele ediții.

Un factor care a contribuit decisiv la schimbările observate de către criticul literar Diana Vrabie în cadrul textelor înscrise la Concursul Național de Povești „Ion Creangă” este internetul. Aceasta spune că, prin accesul la internet, copiilor din zilele noastre li s-au deschis „uși” către noi surse de inspirație.

„Accesul la internet a deschis copiilor un univers narativ global. Dacă generațiile anterioare erau influențate în principal de lecturile școlare, copiii de astăzi intră în contact rapid cu mitologii diverse, universuri fantasy, science fiction, jocuri video și seriale internaționale. Această expunere largă diversifică temele și tipologiile de personaje”, a spus fosta membră a juriului.

De asemenea, cu ajutorul internetului, tinerii au devenit mai conectați la problemele globale, pe care au început să le abordeze și să le analizeze în textele lor.

„Prin mediul online, tinerii sunt mai conectați la probleme globale: schimbări climatice, diversitate culturală, inteligență artificială, conflicte internaționale. Aceste teme apar tot mai frecvent în poveștile lor, indicând o maturizare timpurie a preocupărilor”, a adăugat aceasta.

Totuși, Diana Vrabie spune că internetul nu a schimbat esența dorinței de a povesti, ci a transformat contextul în care aceasta există.

„În concluzie, internetul și cultura digitală nu au schimbat esența dorinței de a spune povești, dar au transformat profund contextul în care aceasta se manifestă: imaginarul este mai dens, stilul – mai dinamic, iar temele – mai conectate la realitatea globală. Provocarea actuală este găsirea unui echilibru între influențele digitale și rigoarea construcției literare clasice”, a concluzionat criticul literar Diana Vrabie.

Internetul a influențat în mod decisiv creativitatea copiilor

Criticul literar Diana Vrabie susține că universul tematic este cel care se diferențiază cel mai mult când vine vorba de poveștile diferitelor generații de copii.

„Universul tematic s-a schimbat radical. Dacă în trecut poveștile erau ancorate în imaginarul tradițional, satul bunicii, animalele personificate, basmul clasic, astăzi, temele sunt mult mai diverse și conectate la realitatea contemporană: tehnologia, rețelele sociale, inteligența artificială, ecologia sau identitatea personală”, a explicat criticul literar Diana Vrabie.

De asemenea, aceasta spune că, în prezent, elementele de science fiction sau problemele sociale sunt mult mai frecvente în textele tinerilor scriitori.

„Apar frecvent elemente de fantasy modern, science fiction sau distopie. Se resimte și o undă tristă peste unele teme dramatice, cum ar fi lipsa părinților, emigrarea, excluderea socială, ceea ce reflectă, în principiu, problemele sociale”, a adăugat aceasta.

Printre alte deosebiri majore se numără și limbajul sau structura narativă a textelor despre care criticul literar spune că sunt scrise cu mai multă libertate formală.

„Textele de acum 20-30 de ani aveau, în general, un limbaj mai apropiat de registrul literar standard, uneori cu formule ceremonioase sau arhaizante. Astăzi, limbajul este mai dinamic, mai colocvial, uneori influențat de mediul online, cu dialoguri mai naturale și ritm narativ mai alert. De asemenea, structura obișnuia să fie liniară și clasică, cu expoziție, intrigă, desfășurare, deznodământ. În ultimele ediții, se observă mai multă libertate formală: perspective multiple, finaluri deschise, ambiguități intenționate, construcții fragmentare sau introspective”, a declarat criticul literar pentru reporterii BZI.

Astfel, criticul literar Diana Vrabie, membră a juriului celor trei ediții ale Concursului Național de Povești „Ion Creangă”, a explicat care sunt diferențele esențiale între poveștile și creativitatea copiilor din generații diferite, dar și despre felul în care internetul și cultura digitală au facilitat aceste schimbări.