Criza apei din Prahova: Apele Române aruncă vina pe operator și primării

Administrația Națională Apele Române (ANAR) a recunoscut joi, 4 decembrie, că poartă „o parte de vină” în criza apei potabile care a afectat județul Prahova, dar a subliniat că pericolul de întrerupere a alimentării cu apă a fost semnalat autorităților competente, inclusiv Prefecturii Prahova. Purtătorul de cuvânt al instituției, Ana-Maria Agiu, a declarat la Digi 24 că problema a fost cauzată în mare parte de lipsa unei comunicări eficiente între instituții la nivel județean și local, mai exact între Administrația Bazinală de Apă (ABA) Buzău-Ialomița și toate celelalte entități implicate.

„Nu putem spune că nu este nimeni vinovat. Fiecare instituție implicată are partea ei de responsabilitate. În cazul nostru, a fost nevoie de o mai bună coordonare și comunicare interinstituțională. Chiar dacă s-au organizat comitete pentru situații de urgență, aceste comitete nu au fost suficiente pentru a preveni efectele asupra populației”, a explicat Ana-Maria Agiu.

Ea a precizat că, în ședințele Comitetului pentru Situații de Urgență din 22 octombrie și 6 noiembrie, toate părțile implicate, inclusiv administrațiile locale și operatorul de apă, au fost informate despre riscul iminent de întrerupere a alimentării cu apă. Cu toate acestea, prefectul PNL de Prahova, Daniel Nicodim, a declarat cu o zi înainte că nu a fost informat în mod clar despre pericolul ca localitățile alimentate din Barajul Paltinu să rămână fără apă.

Apele Române recunosc comunicare deficitară, dar aruncă vina pe operator și autoritățile locale

Ana-Maria Agiu a subliniat că fiecare primărie și operator de apă trebuie să dețină un plan local pentru situații de urgență, care să includă surse alternative de apă și mijloace de intervenție. În cazul Prahovei, operatorul zonal ESZ Prahova era responsabil să asigure funcționarea echipamentelor și întreținerea conductelor, inclusiv a conductei de aducțiune afectate, care a împiedicat umplerea bazinului de apă curată. Lipsa acestei rezerve suplimentare a făcut ca efectele crizei să fie resimțite imediat de populație.

Purtătorul de cuvânt al ANAR a explicat că, spre deosebire de ABA Buzău-Ialomița, care este subordonată Apelor Române, ESZ Prahova funcționează ca societate comercială independentă, cu venituri proprii. Conform contractului de operare, ESZ trebuie să întrețină și să repare echipamentele, însă defecțiunea conductei și golirea bazinului nu au fost raportate ANAR.

Directorul ANAR, Florin Ghiță, înregistrat cu camera ascunsă, a admis că a existat o problemă de comunicare și că documentele oficiale trimise nu au fost suficiente pentru a pregăti autoritățile locale.

„ABA Buzău-Ialomița trebuia să informeze toate unitățile administrativ-teritoriale și operatorii despre posibile dificultăți în asigurarea apei și să prevadă rezerve raționale”, a declarat Florin Ghiță.

Prefectul Daniel Nicodim a reiterat că lipsa informării a fost principalul motiv pentru care localitățile au rămas fără apă și a acuzat Apele Române Buzău-Ialomița că nu au comunicat riscurile și nu au avut un plan de rezervă. Similar, și ministrul Mediului, Diana Buzoianu, precum și președintele Nicușor Dan, au criticat atât ANAR, cât și ESZ Prahova pentru modul defectuos de gestionare a crizei.

Ministerul Mediului a acuzat operatorul ESZ Prahova că nu a informat autoritățile despre turbiditatea crescută a apei, care ar fi făcut imposibilă tratarea acesteia, și nu a activat nici o măsură preventivă. În documentele oficiale, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență din 6 noiembrie nu a avertizat explicit asupra riscului de întrerupere a alimentării cu apă ca urmare a lucrărilor la lacul Paltinu, ci doar asupra necesității realizării intervențiilor.

Criza a afectat peste 100.000 de oameni, școli, spitale și infrastructura locală, generând o dispută între autoritățile centrale, locale și operatorii de apă privind cine poartă responsabilitatea reală.