Criză pe piața muncii! A crescut numărul șomerilor în România

Rata șomajului a crescut în România în luna februarie, la 5,6%, potrivit Oficiului European pentru Statistică. Numărul șomerilor cu vârsta între  15 și 74 ani, estimat pentru luna februarie a anului 2025 a fost de 456.800 persoane, în creștere față de luna precedentă (450.900 persoane), dar și față de aceeași perioadă a anului precedent (436.300 persoane). Pe sexe, rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 0,4 puncte procentuale pe cea a femeilor, valorile fiind 5,7% în cazul persoanelor de sex masculin și 5,3% în cazul celor de sex feminin.

Potrivit Institutului Național de Statistică, se menține nivelul ridicat, de 26,3%, al ratei șomajului în rândul tinerilor  cu vârsta între 15 și 24 ani, înregistrat în perioada octombrie – decembrie 2024. Pentru persoanele adulte care au între 25 și 74 ani, rata șomajului a fost estimată la 4,3% pentru luna februarie 2025 (4,4% în cazul bărbaților și 4,1% în cazul femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 72,5% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna februarie 2025.

Specialiștii economici trag un semnal de alarmă privind deficitul de forță de muncă din România. Situația de pe piața muncii este îngrijorătoare și asta pentru că rata șomajului a crescut, iar mulți români preferă banii de șomaj și nu își mai caută un loc de muncă.

Număr record de tineri șomeri în România

România are cea mai mare pondere a tinerilor de 15-29 de ani care nu vor să muncească din întreaga Uniune Europeană. Vestea și mai proastă este că în ultimii 10 ani această pondere aproape că s-a dublat. Abandonul școlar este și el la cele mai mari cote din UE. Un factor îngrijorător pe piaţa muncii din România este reprezentat de numărul de tineri cu vârsta între 15 şi 24 ani care nu sunt ocupaţi şi nici nu urmează o formă de educaţie sau formare, concept cunoscut sub abrevierea din limba engleză NEET (Not in Employment neither in Education or Training). Acest segment de populaţie reprezintă o categorie particulară de persoane inactive economic. Rata NEET semnalează dificultăţi în tranziţia de la sistemul de educaţie la piaţa muncii. Rata tinerilor care nu erau încadraţi profesional şi nu urmau niciun program educaţional sau de formare a fost de 17,5%, cei mai afectaţi fiind tinerii din mediul rural (23,1%) şi persoanele de sex feminin (20,9%), arată un raport recent.

România se confruntă cu problema tinerilor care nici nu studiază și nici nu lucrează. Piața muncii din România este foarte polarizată, iar în următorii 10 ani țara va avea un deficit tot mai mare de forță de muncă. România se numără printre ţările membre UE cu cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi. Cele mai scăzute rate de ocupare în rândul proaspeţilor absolvenţi se înregistrează în România (74,8%), în Grecia (72,3%) și Italia (67,5%). Cel mai bine la acest capitol stă Malta, unde 95,8% din proaspeţii absolvenţi se angajează imediat după terminarea facultății, la fel absolvenții din Ţările de Jos (93,2%) şi Germania (91,5%). România se confruntă cu o criză a forței de muncă și cu un număr mare de tineri care nu lucrează sau abandonează școala de la o vârstă fragedă.