Cum e corect, să fi sau să fii? Trucul prin care îți poți da seama

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Mulți români se întreabă adesea cum se scriu anumite cuvinte corect. „Să fii” sau „să fi” reprezintă una dintre cele mai mari dileme legate de gramatica limbii române. Iată cum să îți dai seama când se folosește un singur „i” sau doi de „ii”.

Limba română poate pune probleme până și celor care cunosc foarte bine gramatica. Una dintre cele mai des întâlnite greșeli pe care mulți dintre noi le facem se leagă de scrierea corectă cu un „i”, „să fi”, sau cu doi de „ii”, „să fii”. Ce e bine de știut este că ambele forme sunt corecte, ceea ce contează, însă, este contextul.

Cum se scrie corect: „să fii” sau „să fi”

Să fii. Să fi fost. Fii bun sau Nu fi rău! Aceste forme sunt scrise corect și e bine să le reținem. Vă vom explica în rândurile următoare de ce sunt corecte.

Există doar trei situații în care „fi” se scrie cu doi „i”.

La modul imperativ, formă afirmativă. Exemplu: „Fii fericit!”, „Fii sincer!”, „Fii curajos!”, „Fii deschis!”, „Fii tu însuți!”.

La modul conjunctiv, timpul prezent, persoana a doua singular, atât la forma afirmativă, cât și cea negativă. Exemplu: „Să fii optimist!”, „Să fii perseverent!”, „Să nu fii nepăsător!”.

La viitorul popular, forma vorbită, alcătuită cu ajutorul conjunctivului. Scrierea cu doi i are drept cauză tot prezența desinenței de persoana a doua singular, atât la forma afirmativă, cât și negativă. Exemplu: „Tu o să fii recompensat.”, „Tu ai să fii apreciat.”, „Tu nu o să fii dezamăgit.”, „Tu nu ai să fii uitat.”

Trucul prin care să verific dacă ai scris corect.

Pentru a verifica dacă ai scris corect, cel mai bun de a te asigura este să conjugi verbul, exceptând verbul la forma imperativ. Dacă forma se schimbă în urma cpmjugării. Atunci verbul „a fi” se va scrie cu doi i, dacă nu, se păstrează un singur i.

Conjugarea verbului “a fi”

Prezent

• eu sunt
• tu ești
• el/ea este
• noi suntem
• voi sunteți
• ei/ele sunt

Conjunctiv Prezent

• eu (să) fiu
• tu (să) fii
• el/ea (să) fie
• noi (să) fim
• voi (să) fiți
• ei/ele (să) fie

Imperfect

• eu eram
• tu erai
• el/ea era
• noi eram
• voi erați
• ei/ele erau

Perfect Simplu

• eu fui
• tu fuși
• el/ea fu
• noi furăm
• voi furăți
• ei/ele fură

Mai Mult Ca Perfect

• eu fusesem
• tu fuseseși
• el/ea fusese
• noi fuseserăm
• voi fuseserăți
• ei/ele fuseseră

Conjunctiv Perfect

• eu să fi fost
• tu să fi fost
• el/ea să fi fost
• noi să fi fost
• voi să fi fost
• ei/ele să fi fost

Condițional Prezent

• eu aș fi
• tu ai fi
• el/ea ar fi
• noi am fi
• voi ați fi
• ei/ele ar fi

Condițional Perfect

• eu aș fi fost
• tu ai fi fost
• el/ea ar fi fost
• noi am fi fost
• voi ați fi fost
• ei/ele ar fi fost

Perfectul Compus

• eu am fost
• tu ai fost
• el/ea a fost
• noi am fost
• voi ați fost
• ei/ele au fost

Viitor

• eu voi fi
• tu vei fi
• el/ea va fi
• noi vom fi
• voi veți fi
• ei/ele vor fi

Viitor Anterior

• eu voi fi fost
• tu vei fi fost
• el/ea va fi fost
• noi vom fi fost
• voi veți fi fost
• ei/ele vor fi fost

Când forma nu se schimbă și rămâne constantă, verbul „a fi” se scrie cu un singur i. Exemplu: „Tu vei fi”, „voi fi”, „poți fi”, „aș fi”, „să fi mers”, „să fi fost”.

Astfel, amândouă forme sunt corecte, „să fi” sau „să fii”