Cum explică BNR menținerea dobânzilor într-o perioadă de scumpiri record. Cosmin Marinescu mizează pe o corecție rapidă a inflației în 2026

Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a publicat luni, 17 noiembrie, un amplu text explicativ în care justifică de ce banca centrală a ales să nu crească dobânda-cheie, în ciuda faptului că România are, în acest moment, cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană. Oficialul afirmă că BNR mizează pe o scădere „abruptă” a inflației cu aproximativ cinci puncte procentuale în vara anului 2026, un orizont de timp care ridică numeroase semne de întrebare pentru cei care resimt deja scumpirile generalizate.

Cosmin Marinescu avertizează că inflația este „cea mai perfidă amenințare la adresa bunăstării”, capabilă să erodeze economiile oamenilor, să amplifice inegalitățile și să saboteze planurile de dezvoltare. Deși România reușise pentru scurt timp să domolească inflația, vara anului 2025 a readus țara în fruntea topului european al scumpirilor: aproape 10% în lunile august-octombrie.

Explicația viceguvernatorului: scumpirile nu ar fi cauzate de politici monetare greșite, ci de decizii administrative și fiscale, tarife majorate la energia electrică și impozite indirecte mărite. Aceste creșteri au antrenat și efecte psihologice în lanț: comercianții și-au protejat marjele mărite deja, iar consumatorii au redus cheltuielile.

Decizia BNR de a nu majora dobânda-cheie

În ciuda acestor presiuni, BNR a preferat să păstreze dobânda-cheie la 6,5% în ședințele din august, octombrie și noiembrie 2025, mizând pe o strategie de tip „wait-and-see”. Cosmin Marinescu insistă că această abordare nu reprezintă o atitudine pasivă, ci o monitorizare atentă a economiei înaintea unei eventuale reacții mai ferme.

Un element central în justificarea sa este faptul că economia începe să slăbească vizibil: PIB-ul a înregistrat o contracție, consumul s-a prăbușit, industria și serviciile scad, iar deficitul de cerere ar urma să atingă în 2026 un minus de aproape 3,5%, similar cu anii crizei economice sau cu perioada pandemiei. Într-un asemenea context, spune viceguvernatorul, creșterea dobânzii ar lovi suplimentar economia, în timp ce o scădere ar alimenta riscul ca așteptările inflaționiste să scape de sub control.

Cosmin Marinescu argumentează că vârful inflației este temporar, generat în principal de taxe și tarife care vor dispărea din calculul inflației anuale în câteva trimestre. De aceea, BNR estimează o corecție puternică a inflației până la jumătatea anului 2026, urmată de o revenire spre zona țintită de 3,7% la finalul aceluiași an.

De asemenea, viceguvernatorul revine asupra principiilor de politică monetară: stabilitatea prețurilor, reacții prudente, evitarea șocurilor și sincronizarea deciziilor cu evoluția economiei reale și a cursului de schimb. El avertizează că un viraj brusc în politica monetară ar putea dezechilibra sistemul, comparând modul în care funcționează BNR cu felul în care virează o navă de mare tonaj: lent, controlat și cu efecte vizibile abia după un timp.

Textul nu ocolește referirile la excesele bugetare din anii electorali, care au alimentat presiunile inflaționiste: salarii și pensii majorate repetat, derapaje fiscale și creșterea masivă a creditului guvernamental. În paralel, BNR spune că a fost nevoită să limiteze volatilitatea cursului pentru a menține stabilitatea financiară, un element esențial într-o economie cu dezechilibre cronice.

În final, Cosmin Marinescu insistă că România trebuie să trateze cu maximă seriozitate consolidarea fiscală, pentru a evita retrogradarea ratingului de țară. O astfel de deteriorare ar scumpi creditele pentru stat, mediul privat și populație.