Cum pot accesa moștenitorii contul bancar al defunctului este întrebarea multora. După decesul unui membru al familiei, moștenitorii se confruntă nu doar cu durerea pierderii, ci și cu o serie de formalități juridice și financiare. Rudele defunctului se întreabă dacă este posibil să se plătească înmormântarea din contul bancar al persoanei decedate. Iată ce reguli trebuie respectate în acest caz! Legea este strictă!
Cum pot accesa moștenitorii contul bancar al defunctului!
Pentru a accesa contul bancar al defunctului și a plăti cheltuielile funerare, moștenitorii trebuie să poată dovedi că au dreptul legal de a face acest lucru. Această dovadă poate fi certificatul de moștenire, un testament notarial sau, în unele cazuri, o procură care le conferă dreptul de administrare a contului și după decesul titularului. Dacă defunctul nu a făcut în timpul vieții o împuternicire pentru contul bancar, accesul moștenitorilor va fi îngreunat și sunt necesare mai multe documente și dovezi. Aceste reguli se aplică pentru cetățenii din Germania, inclusiv pentru românii care locuiesc acolo.
Un element esențial în aceste cazuri este certificatul de moștenire, documentul care atestă că o anumită persoană are calitatea de moștenitor al defunctului. Acest document oferă o dovadă clară și legală a dreptului de moștenire, fiind indispensabil pentru accesarea conturilor bancare sau pentru efectuarea plăților aferente înmormântării. În Germania, procedura de obținere a unui certificat de moștenire poate fi realizată fie prin intermediul unui notar sau al administrației succesorale, fie direct la instanța de succesiune de la locul ultimei reședințe a decedatului, precizează capital.ro.
Reguli la dezbaterea moștenirii în România
Mulți români vor să afle ce documente sunt necesare pentru realizarea succesiunii în 2025, cine are dreptul la moștenire și ce taxe trebuie să plătească cei care vor să intre în posesia unei moșteniri. Succesiunea reprezintă procesul prin care moștenitorii dobândesc bunurile lăsate de o persoană decedată. Dacă defunctul nu a lăsat un testament, moștenitorii recurg la procesul legal pentru a intra în posesia moștenirii.
Codul Civil stabilește clar cine sunt moștenitorii: Clasa I – soțul supraviețuitor, descendenții (copiii defunctului, copiii copiilor acestora și așa mai departe, fără limită de grad de rudenie); Clasa a II-a și a III-a – ascendenții (părinții, bunicii și generațiile anterioare) și Clasa a IV-a – colateralii până la gradul al patrulea inclusiv (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari, frați și surori ai bunicilor defunctului). Important de știut este faptul că dacă există rude din clasa I care nu renunță la moștenire, celelalte clase nu vor avea drept de succesiune. Averea se va împărți între membrii aceleiași clase de rudenie.
Românii trebuie să mai știe că vor avea de plătit o taxă pentru dezbaterea moștenirii la notar. Valoarea succesiunii se calculează pe baza totalului bunurilor moștenite, fie ele mobile sau imobile, și se împarte între moștenitori. Dacă există un singur moștenitor, acesta va trebui să plătească întreaga taxă de succesiune. În cazul în care succesiunea se dezbate în instanță, taxele pot varia în funcție de durata procesului, numărul de moștenitori și procedurile legale. Pe lângă taxele notariale sau judiciare, se poate aplica și un impozit de 1%. Moștenitorii vor fi scutiți de acest impozit dacă succesiunea este finalizată în maximum doi ani de la data decesului persoanei care a lăsat în urmă o moștenire.
În străinătate, regulile sunt mai stricte. De exemplu, în Germania, certificatul de moștenire este esențial pentru accesarea conturilor bancare sau pentru efectuarea plăților pentru organizarea înmormântării. Rudele defunctului trebuie să parcurgă mai multe etape legislative până să intre în posesia banilor din contul persoanei decedate.