Candida albicans este o ciupercă microscopică din familia drojdiilor, care trăiește în mod natural în corpul uman, fără a provoca probleme în condiții normale. Această ciupercă este prezentă în gură, intestine, vagin și pe piele, făcând parte din flora microbiană normală a organismului. Totuși, în anumite condiții, ea poate deveni patogenă și cauza infecții locale sau chiar sistemice.
Se manifestă sub forme variate, de la candidoza vaginală frecventă până la infecții potențial letale. Viața echilibrată, practica medicală riguroasă și tratamentul antifungic adecvat sunt esențiale pentru controlul acestei infecții.
Cum recunoști infecția cu Candida Albicans?
În mod normal, creșterea Candidei este controlată de bacteriile bune din corp, precum lactobacilii, dar atunci când acest echilibru este perturbat – de exemplu prin administrarea de antibiotice, scăderea imunității sau modificări hormonale – ciuperca poate începe să se înmulțească excesiv. Acest fenomen duce la apariția candidozei, o infecție fungică care se poate manifesta în diverse zone ale corpului.
Candidoza vaginală este una dintre cele mai frecvente forme de infecție cu Candida, afectând până la 75% dintre femei cel puțin o dată în viață. Simptomele includ mâncărime intensă, senzație de arsură, scurgeri albicioase, inodore, precum și disconfort în timpul urinării sau al actului sexual. Factorii favorizanți includ sarcina, utilizarea contraceptivelor hormonale, diabetul zaharat și lenjeria sintetică.
În forme mai grave, infecția poate ajunge la nivelul esofagului sau chiar în sânge (candidemie), afectând organele interne. Aceste forme sunt rare, dar pot fi letale dacă nu sunt tratate prompt, în special la pacienții cu sistem imunitar compromis.
Candidoza orală (muguetul) apare frecvent la sugari, vârstnici sau persoane cu imunitate scăzută, cum sunt pacienții cu HIV, cancer sau cei care urmează tratamente cu corticosteroizi sau chimioterapie. Se manifestă prin pete albicioase pe limbă și mucoasa bucală, senzație de arsură sau gust metalic.
Factori de risc
Printre cauzele care pot favoriza dezvoltarea excesivă a Candidei se numără: administrarea excesivă de antibiotice; diabetul zaharat necontrolat; sistem imunitar slăbit; dezechilibre hormonale; alimentație bogată în zaharuri; igiena locală inadecvată.
Diagnosticul se pune, de obicei, pe baza simptomelor și prin examinare microscopică a secrețiilor. Se pot efectua culturi pe medii speciale (cum ar fi CHROMagar), iar în cazurile severe se pot face hemoculturi sau teste serologice pentru detectarea infecției sistemice.
Tratamentul depinde de localizarea și severitatea infecției: pentru formele ușoare (orale sau vaginale), se folosesc antifungice locale, precum clotrimazol, miconazol sau nistatină; pentru infecții recurente sau severe, se pot administra antifungice orale, cum ar fi fluconazolul.
În cazurile de candidemie sau infecții sistemice, sunt necesare antifungice intravenoase precum amfotericina B sau echinocandinele, administrate sub strictă supraveghere medicală.
Prevenirea infecțiilor cu Candida albicans se bazează pe: limitarea utilizării nejustificate a antibioticelor; menținerea unei igiene personale corespunzătoare; evitarea hainelor strâmte și sintetice; alimentație echilibrată, cu aport scăzut de zaharuri; utilizarea probioticelor pentru refacerea florei normale; controlul bolilor cronice, cum ar fi diabetul. Diagnosticarea corectă și tratamentul adecvat, alături de măsuri preventive, sunt cheia în gestionarea infecțiilor candidozice. Dacă apar simptome persistente sau recurente, este esențial să se consulte un medic pentru investigații și tratament personalizat.
Candida albicans este o ciupercă oportunistă, inofensivă în majoritatea cazurilor, dar care poate deveni un dușman redutabil în condițiile unei imunități compromise sau a unui dezechilibru intern.