Cum va arăta starea de sănătate în 2100?

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Războaie nucleare, inteligență artificială, schimbări climatice, obezitate sau rezistență la antibiotice. Ce au toate acestea în comun? Pot influența profund sănătatea omenirii în următoarele decenii. O nouă analiză publicată în The Lancet atrage atenția asupra a 17 amenințări majore care ar putea determina pierderea a miliarde de ani de viață sănătoasă până în anul 2100.

Raportul, realizat de o comisie internațională formată din 35 de experți, analizează date din 204 țări și teritorii și propune o perspectivă diferită asupra sănătății publice. Nu mai este suficient să discutăm separat despre boli cardiovasculare, infecții sau cancer. Sănătatea populației este influențată și de schimbările climatice, educație, inegalități economice, conflicte și dezvoltarea noilor tehnologii.

Cum măsurăm pierderea sănătății?

Pentru a compara amenințări atât de diferite, cercetătorii au utilizat un indicator numit DALY (Disability-Adjusted Life Year), care exprimă anii de viață sănătoasă pierduți prin boală, dizabilitate sau deces prematur. De exemplu, o persoană care moare prematur în urma unui infarct pierde ani potențiali de viață, în timp ce o persoană care trăiește mulți ani cu o afecțiune invalidantă pierde ani de viață în stare de sănătate deplină. Indicatorul DALY permite integrarea ambelor situații.

Comisia a selectat amenințări cu un impact potențial de cel puțin un miliard de ani de viață sănătoasă pierduți până în 2100 și pentru care există posibilități realiste de intervenție.

De la obezitate și hipertensiune la amenințări globale

Unele dintre cele mai importante riscuri identificate sunt deja prezente în viața noastră de zi cu zi: obezitatea, hipertensiunea arterială, fumatul, consumul excesiv de alcool și îmbătrânirea nesănătoasă. Acestea contribuie la apariția bolilor cardiovasculare, diabetului zaharat, bolii cronice de rinichi și a altor afecțiuni netransmisibile.

În același timp, rezistența bacteriilor la antibiotice, poluarea aerului, problemele de sănătate mintală și malnutriția infantilă reprezintă amenințări majore pentru sănătatea publică. Un aspect important al raportului este că riscurile nu acționează independent. De exemplu, schimbările climatice pot agrava poluarea, insecuritatea alimentară și migrația populației, în timp ce sărăcia și accesul limitat la educație reduc posibilitățile de prevenție și tratament.

Inteligența artificială și războiul nuclear: riscuri cu probabilitate redusă, dar consecințe extreme

Două dintre amenințările analizate ar putea avea potențialul de a pune în pericol însăși supraviețuirea umanității: un conflict nuclear major și utilizarea malițioasă a inteligenței artificiale, inclusiv pentru dezvoltarea armelor biologice.

Autorii subliniază că probabilitatea unor asemenea scenarii este redusă. Totuși, consecințele ar putea fi devastatoare. În cazul unui război nuclear, efectele nu s-ar limita la distrugerile imediate. Particulele eliberate în atmosferă ar putea reduce lumina solară și producția agricolă, provocând o criză alimentară globală. Aceste scenarii nu trebuie interpretate drept predicții, ci ca argumente pentru dezvoltarea mecanismelor internaționale de prevenție și control.

Cât de mult ar conta intervențiile începute astăzi?

Una dintre concluziile importante ale raportului este că o parte considerabilă a pierderilor de sănătate ar putea fi prevenită. Potrivit estimărilor Comisiei, limitarea încălzirii globale la aproximativ 1,8°C, comparativ cu un scenariu de creștere la 4,4°C, ar putea evita pierderea a aproximativ 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă până în 2100.

Educația reprezintă un alt domeniu cu impact major. Îmbunătățirea accesului la educație ar putea influența pozitiv sănătatea populației pe termen lung. La polul opus, reducerea drastică a ajutorului internațional pentru sănătate ar putea produce pierderi suplimentare importante, afectând disproporționat populațiile vulnerabile, în special din Africa subsahariană. Aceste cifre provin din modele care compară scenarii posibile, nu din certitudini privind evoluția viitoare.

Ce putem face pentru a proteja sănătatea generațiilor viitoare?

Raportul propune o abordare care depășește responsabilitatea sistemelor medicale. Prevenția bolilor cronice, accesul la educație, combaterea poluării, pregătirea pentru pandemii, utilizarea responsabilă a tehnologiei și cooperarea internațională trebuie privite ca elemente ale aceleiași strategii de protejare a sănătății. Pentru fiecare dintre noi, prevenția începe și prin măsuri familiare: controlul tensiunii arteriale, menținerea unei greutăți sănătoase, renunțarea la fumat, activitatea fizică și utilizarea responsabilă a antibioticelor. Însă aceste alegeri individuale trebuie susținute prin politici publice și sisteme medicale accesibile.

Mesajul central nu este că omenirea se îndreaptă inevitabil către o catastrofă, ci că avem încă posibilitatea de a influența viitorul. Multe dintre amenințările identificate pot fi prevenite sau limitate, iar deciziile luate în prezent vor determina nu doar cât vor trăi generațiile viitoare, ci și câți dintre acești ani vor fi trăiți în stare bună de sănătate.

Prof. univ. dr. Adrian Covic, șeful Compartimentului de Transplant Renal al Spitalului Clinic „Dr. C.I. Parhon” Iași și prorector pentru Cercetare Științifică, Dezvoltare și Inovare în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) Iași / Asist. univ. dr. Anca Ștefan de la Spitalul „Dr. C.I. Parhon” Iași

Bibliografie

1. https://www.worldhealthsummit.org/news/ihme-launch-of-the-lancet-monitor-of-21st-century-global-threats-to-health
2. Murray C, Kanem N, Abed S et al.

The Lancet Commission on 21st century global threats to health

The Lancet, 2026; 0