Prima pagină » Local » Cum va arăta starea de sănătate în 2100?
Cum va arăta starea de sănătate în 2100?

Cum va arăta starea de sănătate în 2100?

17 oct. 2026, 02:00, 1 ,
Redacția BZI în Local

Războaie nucleare, inteligență artificială, schimbări climatice, obezitate sau rezistență la antibiotice. Ce au toate acestea în comun? Pot influența profund sănătatea omenirii în următoarele decenii. O nouă analiză publicată în The Lancet atrage atenția asupra a 17 amenințări majore care ar putea determina pierderea a miliarde de ani de viață sănătoasă până în anul 2100.

Raportul, realizat de o comisie internațională formată din 35 de experți, analizează date din 204 țări și teritorii și propune o perspectivă diferită asupra sănătății publice. Nu mai este suficient să discutăm separat despre boli cardiovasculare, infecții sau cancer. Sănătatea populației este influențată și de schimbările climatice, educație, inegalități economice, conflicte și dezvoltarea noilor tehnologii.

Cum măsurăm pierderea sănătății?

Pentru a compara amenințări atât de diferite, cercetătorii au utilizat un indicator numit DALY (Disability-Adjusted Life Year), care exprimă anii de viață sănătoasă pierduți prin boală, dizabilitate sau deces prematur. De exemplu, o persoană care moare prematur în urma unui infarct pierde ani potențiali de viață, în timp ce o persoană care trăiește mulți ani cu o afecțiune invalidantă pierde ani de viață în stare de sănătate deplină. Indicatorul DALY permite integrarea ambelor situații.

Comisia a selectat amenințări cu un impact potențial de cel puțin un miliard de ani de viață sănătoasă pierduți până în 2100 și pentru care există posibilități realiste de intervenție.

De la obezitate și hipertensiune la amenințări globale

Unele dintre cele mai importante riscuri identificate sunt deja prezente în viața noastră de zi cu zi: obezitatea, hipertensiunea arterială, fumatul, consumul excesiv de alcool și îmbătrânirea nesănătoasă. Acestea contribuie la apariția bolilor cardiovasculare, diabetului zaharat, bolii cronice de rinichi și a altor afecțiuni netransmisibile.

În același timp, rezistența bacteriilor la antibiotice, poluarea aerului, problemele de sănătate mintală și malnutriția infantilă reprezintă amenințări majore pentru sănătatea publică. Un aspect important al raportului este că riscurile nu acționează independent. De exemplu, schimbările climatice pot agrava poluarea, insecuritatea alimentară și migrația populației, în timp ce sărăcia și accesul limitat la educație reduc posibilitățile de prevenție și tratament.

Inteligența artificială și războiul nuclear: riscuri cu probabilitate redusă, dar consecințe extreme

Două dintre amenințările analizate ar putea avea potențialul de a pune în pericol însăși supraviețuirea umanității: un conflict nuclear major și utilizarea malițioasă a inteligenței artificiale, inclusiv pentru dezvoltarea armelor biologice.

Autorii subliniază că probabilitatea unor asemenea scenarii este redusă. Totuși, consecințele ar putea fi devastatoare. În cazul unui război nuclear, efectele nu s-ar limita la distrugerile imediate. Particulele eliberate în atmosferă ar putea reduce lumina solară și producția agricolă, provocând o criză alimentară globală. Aceste scenarii nu trebuie interpretate drept predicții, ci ca argumente pentru dezvoltarea mecanismelor internaționale de prevenție și control.

Cât de mult ar conta intervențiile începute astăzi?

Una dintre concluziile importante ale raportului este că o parte considerabilă a pierderilor de sănătate ar putea fi prevenită. Potrivit estimărilor Comisiei, limitarea încălzirii globale la aproximativ 1,8°C, comparativ cu un scenariu de creștere la 4,4°C, ar putea evita pierderea a aproximativ 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă până în 2100.

Educația reprezintă un alt domeniu cu impact major. Îmbunătățirea accesului la educație ar putea influența pozitiv sănătatea populației pe termen lung. La polul opus, reducerea drastică a ajutorului internațional pentru sănătate ar putea produce pierderi suplimentare importante, afectând disproporționat populațiile vulnerabile, în special din Africa subsahariană. Aceste cifre provin din modele care compară scenarii posibile, nu din certitudini privind evoluția viitoare.

Ce putem face pentru a proteja sănătatea generațiilor viitoare?

Raportul propune o abordare care depășește responsabilitatea sistemelor medicale. Prevenția bolilor cronice, accesul la educație, combaterea poluării, pregătirea pentru pandemii, utilizarea responsabilă a tehnologiei și cooperarea internațională trebuie privite ca elemente ale aceleiași strategii de protejare a sănătății. Pentru fiecare dintre noi, prevenția începe și prin măsuri familiare: controlul tensiunii arteriale, menținerea unei greutăți sănătoase, renunțarea la fumat, activitatea fizică și utilizarea responsabilă a antibioticelor. Însă aceste alegeri individuale trebuie susținute prin politici publice și sisteme medicale accesibile.

Mesajul central nu este că omenirea se îndreaptă inevitabil către o catastrofă, ci că avem încă posibilitatea de a influența viitorul. Multe dintre amenințările identificate pot fi prevenite sau limitate, iar deciziile luate în prezent vor determina nu doar cât vor trăi generațiile viitoare, ci și câți dintre acești ani vor fi trăiți în stare bună de sănătate.

Prof. univ. dr. Adrian Covic, șeful Compartimentului de Transplant Renal al Spitalului Clinic „Dr. C.I. Parhon” Iași și prorector pentru Cercetare Științifică, Dezvoltare și Inovare în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) Iași / Asist. univ. dr. Anca Ștefan de la Spitalul „Dr. C.I. Parhon” Iași

Bibliografie

  1. https://www.worldhealthsummit.org/news/ihme-launch-of-the-lancet-monitor-of-21st-century-global-threats-to-health
  2. Murray C, Kanem N, Abed S et al.

The Lancet Commission on 21st century global threats to health

The Lancet, 2026; 0

Donație lunară
Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Alătură-te comunității noastre de susținători
Donația ta lunară ne ajută să planificăm și să continuăm să informăm corect și echidistant
Donație singulară
Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Contribuția ta face diferența
Ne ajuți să rămânem independenți și să aducem informații de care ai nevoie
Articol recomandat
FOTO Șofer român reținut după carambolul cu 11 morți din Bulgaria. Camionul său ar fi fost implicat în declanșarea tragediei de pe autostrada Trakia
Un șofer român de camion a fost reținut în Bulgaria după cele două accidente în lanț de pe autostrada Trakia. 11 persoane au murit, 51 au fost transportate la spital, iar anchetatorii verifică împrejurările primului impact. Bărbatul a fost audiat o dată, însă urmează să fie din nou interogat, cu ajutorul unui traducător, pentru stabilirea […]
Șofer român reținut după carambolul cu 11 morți din Bulgaria. Camionul său ar fi fost implicat în declanșarea tragediei de pe autostrada Trakia
Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

BZI - Editia Digitală - pdf
11 noiembrie 2026
11 noiembrie 2026