Companiile își regândesc astăzi modul în care interacționează cu clienții, iar schimbările așteptate în 2026 vor fi profunde. Anul 2025 deja relevă tipare esențiale. Organizațiile depășesc chatbot-urile de bază și schemele simple de loialitate, trecând la experiențe complet integrate care combină inteligența datelor, automatizarea, personalizarea și mecanici de recompensare gamificate. Conform cercetărilor recente, companiile cu capacități superioare de experiență a clientului (CX) își cresc veniturile de peste cinci ori mai rapid decât concurența.
Una dintre cele mai semnificative transformări este ascensiunea instrumentelor de interacțiune bazate pe inteligență artificială. Un raport de referință pentru perioada 2025–2026 arată că 74 % dintre organizațiile care se ocupă de contactul cu clienții plănuiesc investiții masive în automatizare, inteligență artificială și soluții de autoservire. Aceasta înseamnă că paradigma interacțiunii se schimbă de la simpla răspundere la întrebări către orchestrarea întregului parcurs al clientului.
Dincolo de personalizare: anticipare bazată pe date
Personalizarea crește, de asemenea, la un nivel mult mai profund decât înainte. În 2025, personalizarea nu mai înseamnă doar „folosește numele clientului într-un e-mail”. Este vorba de anticiparea nevoilor, ce va dori clientul, când, și cum să-i livrezi mesajul potrivit, prin canalul și în contextul potrivit. De exemplu, companiile pot integra date din interacțiuni anterioare, istoricul achizițiilor, utilizarea dispozitivelor, semnalele comportamentale și chiar analiza sentimentelor într-o platformă unificată de profil al clientului.
Aceasta le permite să-și adapteze răspunsurile și ofertele aproape în timp real. Un furnizor global de tendințe în experiența clienților menționează că îmbinarea AI-ului cu gândirea analitică este acum „armă secretă” pentru firmele care transformă modul în care își înțeleg, prevăd și încântă clienții.
Parcursuri multi-canal fără întreruperi
În paralel cu aceste evoluții, arhitectura interacțiunii cu clientul se schimbă. Dacă înainte companiile se bazau pe canale izolate (magazin, site, call center, aplicație), în 2026 se așteaptă ca acestea să ofere parcursuri omni‑canal fluide și coerente.
Consumatorii se așteaptă ca, dacă interacționează cu un brand prin aplicație, apoi telefonic și ulterior în magazin, contextul să se păstreze. Punctele de contact devin fluide; brandul știe cine sunt, ce au făcut și ce ar putea face în continuare.
Acest nivel de integrare necesită sisteme back-end capabile să sincronizeze datele în timp real, precum și o interfață care să mențină contextul și personalizarea indiferent de canal. Tot mai multe branduri utilizează platforme de date ale clienților (CDP) pentru a unifica punctele de contact și a orchestra experiențe personalizate la scară. În 2025, vedem deja comercianți și furnizori de servicii care trec către tranziții fără fricțiuni între mediile online și offline. Agenții de servicii pentru clienți pot relua imediat o conversație acolo unde a lăsat-o un chatbot, sau recomandările personalizate de produse îl urmează pe utilizator de la aplicația mobilă la desktop și până în magazinul fizic. Rezultatul este o experiență de interacțiune care pare intuitivă și neîntreruptă.
Gamificare în loialitate și designul experienței
O altă dimensiune este gamificarea. Adică integrarea mecanicilor asemănătoare jocurilor în medii non‑game pentru a face interacțiunile mai atractive și mai recompensatoare. Datele recente indică faptul că piața globală de gamificare este estimată să ajungă la aproximativ 19,42 miliarde USD până în 2025, iar această tendință este așteptată să se accelereze în 2026. Multe companii integrează acum bucle de recompense, provocări, sisteme de realizări și funcții interactive în programele de loialitate, aplicații și platforme orientate către clienți.
Un mod în care mecanicile gamificate pot fi adaptate în interacțiunile business‑to‑customer este conceptul de free spins. Popularizate inițial în sectorul jocurilor, acestea sunt runde în care un utilizator primește oportunități bonus fără a consuma propriul credit, declanșate de obicei la atingerea anumitor praguri și adesea incluzând multiplicatori adăugați, simboluri speciale wild sau posibilități de reluare. Mai larg, în 2026, companiile pot implementa mecanici similare în experiențele lor digitale pentru a oferi interacțiuni bonus fără costuri, recompense surpriză sau funcții „rotiți pentru a câștiga” ca parte a programelor de loialitate sau a fluxurilor de onboarding. Aceste mecanisme permit utilizatorilor să exploreze funcționalitățile unei platforme fără risc și generează perspective comportamentale pentru companie.
Privind mai larg spre inovația în loialitate, viitorul programelor de retenție a clienților evidențiază importanța tot mai mare a gamificării, recompenselor în timp real, personalizării avansate și experiențelor digitale premium. Unele branduri merg și mai departe prin integrarea tokenizării, funcționalităților bazate pe Web3 și sistemelor de recompense interactive. Acest lucru consolidează implicarea utilizatorilor și construiește o loialitate emoțională mai profundă prin interacțiuni de brand imersive.
Tehnologia digital twin și agenți AI
Dincolo de loialitate și gamificare, companiile investesc și în modele „digital twin” pentru experiența clientului. Acestea sunt replici virtuale care simulează modul în care un client ar putea interacționa cu servicii, produse și canale înainte de lansarea efectivă. Tehnologia permite testarea designurilor, mesajelor și parcursurilor într-un mediu fără riscuri.
Astfel, firmele pot optimiza experiențele înainte de lansare. Între timp, agenții de servicii asistați de AI evoluează constant: tranziția de la chatbot-uri scriptate la AI agentic (capabil de luare autonomă a deciziilor și răspunsuri conștiente de context) este deja în desfășurare, iar până în 2025 companiile înregistrează progrese semnificative în acest domeniu.
Arhitectura experienței bazate pe date
Ce înseamnă toate acestea, în practică, pentru companiile care se pregătesc pentru 2026? Înseamnă regândirea designului arhitecturilor de interacțiune. Primul pas este captarea datelor din fiecare punct de contact, atât online cât și offline, astfel încât brandul să știe cum, când și de ce interacționează clientul.
Apoi, compania trebuie să construiască sisteme care să poată acționa în baza acelor date. Acestea trebuie să recomande pașii următori, să ofere asistență în timp real, să injecteze recompense și stimulente, și să asigure coerență între canale. Pentru că, după cum arată studiile, companiile care oferă o experiență superioară clienților cresc mult mai repede decât cele care nu o fac.
Colaborarea om – AI în designul serviciilor
În același timp, firmele trebuie să ia în considerare dimensiunea umană. Tehnologia nu înlocuiește empatia, judecata și creativitatea umană. Dimpotrivă, cele mai bune companii vor adopta modele hibride în care automatizarea inteligentă se ocupă de sarcinile de rutină, iar agenții umani calificați gestionează interacțiunile complexe și nuanțate.
În România, impactul Inteligenței Artificiale asupra forței de muncă generează deja îngrijorări profunde. Deși multe companii au început să ofere programe de formare pentru a-i ajuta pe angajați să se adapteze la instrumentele bazate pe inteligență artificială, un număr semnificativ de lucrători români se tem că ar putea fi înlocuiți de tehnologie. Rolurile care implică sarcini repetitive sau standardizate, precum cele administrative, de introducere a datelor sau chiar unele activități de redactare de conținut, sunt considerate deosebit de vulnerabile la automatizare.
Studii de caz din industrie: asigurări și retail
Industria se adaptează deja. În asigurări, de exemplu, un furnizor global a implementat un CRM alimentat de AI care personalizează interacțiunile precum un motor de recomandare de tip streaming, reducând semnificativ timpul de răspuns și consolidând rolul consultativ al agenților.
Retailerii lansează programe de loialitate orientate pe mobil, axate pe recompense personalizate, răscumpărare imediată și interacțiuni bazate pe provocări.
Construirea de ecosisteme de interacțiune pentru 2026
Pentru 2026, companiile vor trebui să meargă dincolo de implementarea acestor instrumente și să treacă la proiectarea unor ecosisteme de interacțiune. În loc să trateze fiecare întrebare a clientului ca un eveniment izolat, brandurile vor vedea relația ca pe un continuum: de la conștientizare la achiziție și retenție.
Tehnologia va permite intervenții în momente-cheie, cum ar fi recunoașterea unui client care revine după o pauză, oferirea unei recompense personalizate, inițierea unui check-in proactiv sau invitarea acestuia la o provocare care deblochează noi funcționalități. Integrarea unor elemente gamificate precum runde bonus sau recompense surpriză poate adăuga un element de explorare și plăcere, aliniat modelului de business.
Scalare cu inteligență și viteză
În același spirit, companiile vor investi în perfecționarea forței de muncă, reconfigurarea structurilor organizaționale pentru a sprijini designul interacțiunilor în timp real și construirea de platforme care să permită iterarea rapidă a parcursurilor clientului. Raportul de referință identifică perfecționarea, implicarea forței de muncă și managementul cunoștințelor ca priorități critice pentru perioada 2025–2026.
Apoi, firmele vor folosi analitica și semnalele comportamentale pentru a adapta dinamic interacțiunile. Datele în timp real vor alimenta modele care determină când să intervină, când să recompenseze, când să escaladeze către suport uman sau când să introducă conținut nou. Aceste decizii, odinioară luate manual și lent, vor fi automatizate și contextualizate. Rezultatul: o experiență a clientului care pare atât ușoară, cât și inteligentă.
(P)