Cum vrea Ilie Bolojan să țină sub control cheltuielile publice în 2026. Detalii din proiectul de buget

Guvernul României a prezentat proiectul bugetului pentru 2026, încercând să împace două realități economice dificile: pe de o parte, deficitul public rămâne ridicat, iar pe de altă parte, presiunea de a continua investițiile și de a absorbi fondurile europene este mai mare ca niciodată.

Conform proiectului Legii bugetului de stat, veniturile sunt estimate la aproximativ 391,7 miliarde lei, iar cheltuielile se ridică la 527,4 miliarde lei, ceea ce generează un deficit de circa 135,7 miliarde lei. Documentul prevede, totodată, credite de angajament de peste 712 miliarde lei, adică promisiuni de cheltuieli pentru proiecte care se vor întinde pe mai mulți ani.

Practic, statul continuă să cheltuiască mult peste veniturile sale, dar încearcă să mențină investițiile și proiectele europene în mișcare.

Serviciile de informații și finanțele locale

Bugetul prevede alocări semnificative pentru serviciile de informații, cu o creștere pentru SRI și o reducere ușoară pentru SIE.

O parte importantă a bugetului se referă la redistribuirea resurselor către autoritățile locale. Aproximativ 27,7 miliarde lei din TVA vor fi transferate pentru finanțarea protecției copilului, sistemului de asistență socială, transportului elevilor și a programelor educaționale.

Veniturile din impozitul pe venit vor fi împărțite astfel:

• 63% către comune, orașe și municipii
• 15% către consiliile județene
• 6% către fonduri gestionate de consiliile județene
• 14% pentru mecanismul național de echilibrare
• 2% pentru instituțiile de spectacole locale

Această structură arată intenția Guvernului de a reduce diferențele între localitățile bogate și cele sărace prin redistribuirea veniturilor fiscale.

Fondurile europene și PNRR, prioritatea zero

O mare parte a flexibilității bugetare este legată de fondurile europene și de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministerele vor putea realoca bani între capitole pentru a finanța proiecte europene și pentru a evita blocarea investițiilor. Proiectele PNRR vor putea fi finalizate până la 31 august 2026, iar bugetul permite ajustări rapide pentru a nu pierde fondurile disponibile. Practic, anul 2026 este tratat ca un sprint pentru absorbția banilor europeni.

Bugetul prevede pentru sistemul de sănătate că CNAS poate încheia contracte cost-volum pentru medicamente în limita a 8,75 miliarde lei, inclusiv pentru medicamente inovative sau tratamente scumpe, menținând presiunea pe cheltuielile din domeniu.

Ministerul Apărării beneficiază de flexibilitate specială pentru contracte multianuale și programe internaționale, reflectând importanța strategică a cheltuielilor de apărare în context geopolitic tensionat.

Statul continuă să susțină TAROM prin alocarea de capital pentru reducerea datoriilor și pentru implementarea planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană.

Ministerul Finanțelor va controla mai strict cheltuielile ministerelor și instituțiilor, aprobând lunar limitele de cheltuieli și solicitând date detaliate despre posturi și salarii. Nerespectarea acestor termene poate duce la blocarea finanțărilor.

Proiectul de buget pentru 2026 reflectă un stat prins între trei presiuni majore:

• Deficitul public ridicat, care limitează spațiul fiscal;
• Nevoia de a menține cheltuieli sociale și de sănătate;
• Obligația de a absorbi rapid fondurile europene și PNRR.

În esență, bugetul încearcă să țină aceste forțe în echilibru, dar România intră în 2026 cu finanțe publice tensionate și o dependență tot mai mare de banii europeni pentru a susține investițiile și proiectele strategice.