Curtea Constituțională a României va avea un nou președinte în 2022

O treime din judecătorii Curții Constituționale a României se vor schimba în anul 2022, iar odată cu încheierea mandatelor acestora, se va alege și un nou președinte CCR.

Președintele Curții Constituționale a României, Valer Dorneanu, împreună cu Mona Pivniceru și Daniel Morar își vor încheia mandatele în acest an.

După încheierea mandatelor acestora, Parlamentul trebuie să găsească până  noi judecători care vor activa în Curtea Constituțională pentru o perioadă de 9 ani și un nou președinte.

Președintele Curții Constituționale a României, Valer Dorneanu și-a început mandatul în 2016

Președintele CCC, Valer Dorneanu a fost ales de Camera Deputaților la propunerea PSD, judecător în anul 2013 și a devenit ulterior președinte în anul 2016, Mona Pivniceru a fost numită la propunerea PNL de Senat în anul 2013, iar Daniel Morar a fost numit de Cotroceni tot în anul 2013.

În formula actuală a Curții Constituționale, au fost numiți cu susținerea social-democraților patru judecători, UDMR și PNL au promovat câte un judecător constituțional, iar 3 au fost numiți de către Președinție.

RomaniaTV

Ora de vară 2025. Anunţul de la Bruxelles care dă peste cap fusul orar. Ce se întâmplă cu schimbarea orei în weekend

Observatornews.ro

Record pe piaţa muncii din România: cei mai mulţi angajaţi din ultimii 17 ani. Dar şi printre cei mai prost plătiţi din UE

Mandatele judecătorilor depind în totalitate de mjoritatea parlamentară

Viitoarele mandate care îi vizează pe judecători depind în totalitate de majoritatea parlamentară care urmează să îi numească în funcție.

Parlamentul României nu are puterea de a interveni în decizia șefului statului, iar dacă locul de judecător numit de Cotroceni este blocat, pot apărea discuții cu privire la celelalte două locuri din CCR, ocupate în prezent de câte un judecător propus de partidele PSD și PNL.

20:05, 10 Feb 2025

Iohannis și Ciolacu i-au decorat pe judecătorii CCR pentru „pentru competența și înaltul profesionalism”. Tot ei au semnat și pentru anularea alegerilor

Majoritatea politică oferită de PSD și PNL și-ar putea menține neschimbată decizia în Curtea Constituțională a României, însă o combinație a unuia din cele două partide cu USR va scoate din joc alt partid politic.

Prin urmare, PNL ar putea reduce influența PSD în CCR doar dacă se aliază cu USR și astfel, din trei funcții eliberate, PSD nu va trage niciunul. Noul președinte al CCR urmează să fie ales prin vot secret

Dacă se parafează alianțele din cabinetele liderilor din partidele politice, raportul de putere decizională din Curtea Constituțională a României va fi influențat direct.

Noul președinte al CCR urmează să fie ales prin vot secret de către judecători după numirea celor trei noi membri, pentru o perioadă de 3 ani.  Mandatul președintelui CCR poate fi reînnoit, dacă majoritatea voturilor judecătorilor vor fi pro pentru acesta.

Ultimul președinte al CCR a fost Florin Muraru, care din păcate a decedat. Acesta s-a remarcat prin onestitate, profunzime și perfectă stăpânire a argumentelor.

Care este actuala configurație din Curtea Constituțională a României

Actuala configurație a CCR este următoarea:

Valer Dorneanu (susținut de PSD) este presedinte Curții Constituționale din România din  anul 2016 și a fost numit judecător de Camera Deputatilor în anul 2013.

Mona Pivniceru (susținut de PNL) a fost numită de Senat în anul 2013.

Daniel Morar (susșinut de Cotroceni) a fost numit în anul 2013.

Marian Enache (susținut de PSD) a fost numit de Senat în anul 2016.

Livia Stanciu (susținut de Cotroceni) a fost numită în anul 2016.

Varga Attila (susținut de UDMR) a fost numit de Camera Deputatilor în anul 2016.

Simina Tănănescu (susținut de Cotroceni) a fost numită de Cotroceni în anul 2019.

Cristian Deliorga (susținut de PSD) a fost numit de Senat în anul 2019.

Gheorghe Stan (susținut de PSD) a fost numit de Camera Deputaților în anul 2019.

Ultima decizie în contextul pandemic a CCR a fost cu privire la implementarea legii certificatului verde, atunci când deși cei de la USR au anunțat că se opun proiectului de lege, Curtea Constituțională a respins sesizarea de și prin urmare actul normativ a merg spre promulgare către președintele României Klaus Iohannis.