Cea mai înaltă instanță din Franța a analizat miercuri recursul prințului Paul al României împotriva deciziei de extrădare. Acesta încearcă să evite transferul în România, unde a fost condamnat la închisoare pentru trafic de influență.
„Curtea de Casaţie are astăzi întâlnire cu istoria”, consideră echipa de avocaţi a prinţului Paul, avocaţi ce reproşează României că nu i-a asigurat clientului lor un proces echitabil şi că a devenit o „uzină de emis mandate de arestare”, scrie Agerpres, care citează AFP.
Paul Philip al României, în vârstă de 77 de ani, a fost acuzat că, începând din anul 2006, a colaborat cu un grup infracţional organizat pentru a dobândi proprietăţi pe care le revendica în calitate de moştenitor al familiei regale.
El a fost condamnat definitiv în România în anul 2020 la 3 ani şi 4 luni de închisoare cu executare, în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, pentru trafic de influenţă şi complicitate. În total 18 persoane au fost condamnate în acest dosar, iar prejudiciul adus statului român a fost estimat la cel puţin 145 de milioane de euro.
Cum s-a ajuns din nou la Curtea de Casație
Ulterior condamnării, cererea de extrădare formulată de România a fost respinsă de instanţe din Franţa şi Malta. În cazul Franţei, Curtea de Apel de la Paris a considerat că mandatul de arestare avea un „caracter disproporţionat”.
Totuşi, acest verdict a fost apoi anulat de Curtea de Casaţie a Franţei, întrucât Curtea de Apel nu precizase, printre altele, „cărui drept fundamental ar fi adus atingere executarea mandatului de arestare”.
Luna trecută, Curtea de Apel de la Paris a dispus în cele din urmă extrădarea către România, hotărâre după care echipa de avocaţi ai prinţului Paul a formulat recurs.
„Aceasta este o situaţie procedurală absolut inedită”, a argumentat Dorothee Feliers, una dintre avocatele din această echipă. „Decizia pe care urmează să o luaţi va crea jurisprudenţă şi va avea probabil implicaţii inclusiv dincolo de graniţele noastre naţionale”, le-a spus ea judecătorilor în proces.
Procurorul cere respingerea recursului
Aceeaşi avocată susţine în special că extrădarea nu poate fi pusă în aplicare întrucât „situaţia juridică” a clientului său nu s-a schimbat, şi anume că încă nu există garanţii că Paul al României va putea folosi căile de apel împotriva condamnării sale şi nici că, dacă în cele din urmă va ajunge în detenţie, va fi deţinut în condiţii demne.
De partea sa, procurorul a cerut respingerea acestui apel, argumentând că aceste riscuri au fost deja luate în considerare de către Curtea de Apel.