Semnalele de alarmă privind vulnerabilitatea Sistemului Energetic Național: Ce prevedeau analizele publicate de Ștefan Adrian Jurca încă din 2021

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Criză energetică generată de scăderea debitului Dunării readuce în atenția publică avertismentele lansate în ultimii ani de analiști și specialiști din domeniu. Printre aceștia, Ștefan Adrian Jurca a punctat în mod repetat riscurile la care este expus Sistemul Energetic Național (SEN) în lipsa capacităților de producție în bandă.

În contextul actual, în care fluctuațiile hidrologice ale Dunării pun presiune pe producția de energie și pe capacitățile de la Cernavodă și Porțile de Fier, analizele făcute de Ștefan Adrian Jurca pe rețelele de socializare oferă un tablou detaliat al cauzelor structurale care au dus la această situație.

Totul a fost PREMEDITAT!

Cum e posibil ca un prieten de pe fb, Stefan Adrian Jurca, inginer minier, să scrie zeci de postări de-a lungul timpului în care a prevăzut la milimetru tot ce s-a întâmplat cu Sistemul Energetic Național și guvernanții să vină acum și să se scarpine… pic.twitter.com/bhVbwJJQJK

— Adriana Vitan Balint (@adrianavbalint) August 4, 2026

11:08, 11 Aug 2026

Funcționarea Unității 2 de la Cernavodă, în pericol de oprire din cauza Dunării. „Este inevitabil”, avertizează autoritățile

09:53, 11 Aug 2026

FOTO Dunărea a scos la iveală fundațiile unui pod roman construit de Constantin cel Mare. Ruinele se află lângă Corabia

Analiza din aprilie 2025: Rolul termocentralelor și lecția anului 2003

Într-o postare datată 29 aprilie 2025, Jurca făcea o paralelă între provocările actuale și criza energetică din anul 2003, când scăderea debitului Dunării a pus în pericol funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Conform analizei sale, la acel moment, echilibrul sistemului a fost menținut prin intervenția termocentralelor pe cărbune, în special Paroșeni, Mintia și unitățile din cadrul Complexului Energetic Oltenia, care au furnizat serviciile de sistem necesare stabilizării rețelei.

Jurca arăta că tranziția accelerată către surse regenerabile (eolian și fotovoltaic), fără menținerea unor capacități suficiente de rezervă la parametri constanți, creează dezechilibre majore în rețea. El sublinia că energia verde are nevoie de sprijinul producției continue pe bază de combustibil fosil pentru a garanta transportul energiei la parametrii tehnici necesari.

Avertismentele din septembrie 2021: Dependența de importuri și infrastructura de rețea

O perspectivă similară a fost formulată de Ștefan Adrian Jurca încă din 29 septembrie 2021. În acel mesaj, autorul punea în discuție capacitatea României de a gestiona un eventual eveniment de tip blackout și atragea atenția asupra închiderii treptate a capacităților de producție din Valea Jiului.

Printre punctele principale semnalate în 2021 se numărau:

• Închiderea grupurilor energetice: Trecerea în conservare sau oprirea unităților de la Mintia și Paroșeni a redus din rezervele strategice ale țării.
• Infrastructura de interconectare: Starea rețelelor regionale și dependența crescută de importurile din țările vecine în perioadele de vârf sau de dezechilibru.
• Impactul economic: Estimările privind costurile financiare și operaționale ale unei căderi de sistem, evaluate istoric la sume considerabile.

Declarațiile și analizele făcute de Ștefan Adrian Jurca în 2021 și 2025 scot în evidență o problemă dezbătută intens în mediul de specialitate: necesitatea identificării unui echilibru între politicile europene de decarbonizare (Green Deal) și securitatea energetică națională.Evoluția recentă a debitului Dunării confirmă că Sistemul Energetic Național rămâne sensibil la factorii climatici în absența unor resurse de rezervă flexibile și disponibile pe tot parcursul anului.