Cutremur in Copou

• Pe scara indolentei, sunt inregistrate cutremure dupa cutremure care se petrec aproape zilnic in Iasi • Periodic, seismograful amplasat in curtea Observatorului Astronomic Iasi inregistreaza date despre cutremure, pe care le trimite la Bucuresti, unde specialistii prelucreaza informatiile • Insa aceste cutremure sunt produse de camioane si descarcatul dulapurilor, scaunelor si a miilor de tone de deseuri • Acum, curtea Observatorului este o platforma uriasa spontana de gunoaie • Si ca totul sa fie complet, nu peste multa vreme, pe o suprafata de aproape 200 de metri patrati va fi ridicata o casa, de un anume Valeriu Droahna, care a castigat in instanta respectiva parcela din incinta curtii institutiei • Agentia pentru Protectia Mediului Iasi, care are in vedere parcul dendrologic al Observatorului, inca n-a vazut cum la umbra pinilor si a plopilor albi s-au inaltat boschete de scaune, banci, paturi si alte minunatii

Banci, mese, dulapuri, scaune, saltele si tot felul de gunoaie de care s-au debarasat caminele ce apartin de Universitatea Al. I. Cuza (UAIC) Iasi poposesc la una dintre cele mai mari platforme de gunoi amplasate spontan in Dealul Copou, tocmai in curtea Observatorului Astronomic Iasi. Dar, mai grav, nici obiectivul unde este amplasat seismograful prin care sunt aflate in permanenta date despre miscarile tectonice in aceasta parte a tarii nu a scapat de a fi „impodobit” cu munti de scaune si banci. „Pe o raza de 100 de metri in jurul seismografului nu ar trebui sa se faca nici un fel de manevre producatoare de perturbatii. Dar aici, aproape zilnic intorc tot felul de camioane de unde sunt descarcate tone de deseuri. Aceste perturbari sunt inregistrate de seismograf, insa specialistii de la Bucuresti stiu sa faca diferenta intre cutremure si aceste „seisme” produse de camioane si descarcatul dulapurilor, scaunelor si altor asemenea. Sa stiti ca acest seismograf monitorizeaza si zona Moldovei si tot cu acest seismograf au fost stabilite gradele de risc seismic a cladirilor din Iasi. In rest, vedeti ce abuz are loc aici…”, a precizat Iulian Breahna, fostul director al Observatorului din Copou. Ca o hilaritate, la umbra unui radiotelescop care nu a fost folosit niciodata si a fost abandonat inainte de vreme, stau cladite sute de saltele. Probabil, unele sa fie adapostite de ploaie. Daca in luna iulie a acestui an, reporterii cotidianului ZIUA de Iasi au relatat despre situatia Observatorului, printre altele era punctata si problema depozitului de gunoaie marca UAIC, in prezent depozitul a luat proportii uriase. Totul s-a petrecut, parca, in ciuda celor care au aratat mizeria acestor actiuni de distrugere a ceea ce a mai ramas din Observator. „Depozitarea gunoaielor la Observator este o chestiune tranzitorie. Noi am incercat sa le depozitam intr-o oarecare ordine, dar pentru ca sunt cum sunt, depozitul arata destul de… Si apoi, unde in alta parte se puteau duce deseurile care au rezultat de la renovarea caminelor si a universitatii? Le vom mai tine pana cand toata procedura de casatie va fi finalizata. Dupa cum stiti, aceasta procedura dureaza si astfel…”, a declarat Eduard Bogdan Plescan, director general administrativ al UAIC.

Strigator la cer

Dar, din nefericire, nu are cine striga, caci nici telescopul nu vede bine cerul si soarele. Imaginea gunoaielor, parca deseuri cazute din „cosmosul terestru” peste orbirea Observatorului, este o emblema a ceea ce a ajuns cercetarea din acest domeniu in municipiu, chipurile, cu dorinte de capitala culturala. O haita de caini, unii pui, zburda in voie printre mormanele de deseuri ce au acoperit aproape toata curtea din spatele cladirii Observatorului. Ironic sau nu, parcul dendrologic al Observatorului este unul protejat prin lege si luat in evidenta de Agentia pentru Protectia Mediului (APM) Iasi. Insa nici acestia nu au mai trecut pe aici de ceva vreme sa vada cum la umbra pinilor si a plopilor albi s-au inaltat boschete de scaune, banci, paturi si alte minunatii. In evidenta APM este un hectar si 47 de ari, dar probabil acestia asteapta ca deseurile sa treaca deasupra copacilor ca sa le poata vedea. Fara a putea lua vreo pozitie, profesorii de la Facultatea de Matematica nu pot decat sa condamne debandada de la Observator. Si ca totul sa fie complet, nu peste multa vreme, pe o suprafata de aproape 200 de metri patrati va fi ridicata o casa, de un anume Valeriu Droahna, care a castigat in instanta respectiva parcela din incinta curtii institutiei. „Parcul Observatorului Astronomic a devenit o groapa de gunoi. Deciziile sunt luate de rector, el este ordonatorul de credite. Asa cum noi nu am putut face nimic pentru a preveni casarea cartilor de la Seminarul matematic, asa nu avem nici o putere de a opri ceea ce se petrece acolo, la Observator. Tot ce putem spera este ca de la anul Observatorul sa intre in renovare si astfel sa putem reface cele ce s-au stricat si, cum a fost castigat un grant, sa fie aduse, in sfarsit, instrumentele optice adecvate. Din pacate, am aflat ca o suprafata de aproape 200 de metri patrati a fost castigata in instanta de Droahna, care va intra astfel in spatiul parcului Observatorului”, a precizat Ovidiu Carja, decanul Facultatii de Matematica. Observatorul Iasi a devenit un reper al rusinii prin depozitarea gunoaielor, fara a mai fi pus la socoteala ca este afectat seismograful. „Ma doare inima sa vad acestea. Stiu ca si decanul Carja a primit cu greu aceasta imagine luata de Observator. Nu stiu cum si dispozitivele de la laboratorul de mecanica ultrafina au fost date spre casare… Oare ce se petrece cu adevarat aici? De ce se face acest lucru? Iar cand am aflat ca un fost angajat la Habitat Proiect, Valeriu Droahna, a castigat in recurs aproape 200 de metri patrati in coltul din nord-vest al parcului Observator….”, a adaugat Iulian Breahna. Moartea stiintei, aici, a fost semnata si parafata. Probleme au existat si la mosirea Observatorului. In 1864 a fost infiintata Catedra de Astronomie, iar abia in 1912 a fost pusa piatra de temelie a institutiei, datorita inimosului profesor Constantin Popovici, pentru ca un an mai tarziu Observatorul sa fie dat in functiune. Dupa felul cum arata Observatorul, este greu de crezut ca mai are vreun rost ca cineva sa cerceteze universul, soarele si planetele.