Prof. univ. dr. Dan Cașcaval, senator PSD de Iași și rector al Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”: „Zeul internet, zeul răspunsurilor la întrebările negândite”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Oare câți dintre noi știu că în 29 octombrie, a fiecărui an, sărbătorim cel mai apropiat prieten, sfătuitor, lucru, confident, chiar soț/soție dintre soți/soții? Adică… internetul.

Da, 29 octombrie este Ziua Internațională a Internetului.

Și, deși acum trei zile am avut un sărbătorit, trebuie să pledez, oarecum, împotrivă-i: informația oferită de un „simplu click” nu este totuna cu cunoașterea. Internetul face ca informația să fie la o distanță de noi de câteva secunde. Cunoașterea este mult mai departe și reprezintă filtrul gândirii critice, testarea informațiilor, înțelegerea lor și abia apoi integrarea într-un tot unitar propriu fiecăruia.

Am plecat în această pledoarie pro-cunoaștere și anti-informație-neverificată oferită de internet – că tot a fost ziua lui – de la o parafrazare a unui text, la care personal țin foarte mult, de-a lui Steinbeck din romanul „La răsărit de Eden”: „Fără cunoaștere nu poți să alegi”.

Și așa că am atins esența subiectului din acest „toast” întârziat, dar nu tardiv, dedicat zilei internetului: într-o lume care încearcă constant să gândească în locul nostru, cunoașterea nu este doar materie necesară unui examen din studenție. Cunoașterea este unicul instrument care oferă cu adevărat posibilitatea alegerii. Fără cunoaștere, libertatea de a alege în cunoștință de cauză este doar o lozincă promoțională. Cu ajutorul cunoașterii devenim nu doar personajele, ci chiar autorii propriilor noastre vieți.

Fizica lumii reale înconjurătoare ne-a învățat că orice fenomen, orice viețuitoare alege calea de manifestare care opune cea mai mică rezistență. În acest sens, psihologia cognitivă confirmă faptul că mintea umană tinde mereu spre alegerile care se încadrează pe drumul celor mai neînsemnate bariere. Când nu avem informația validată, când nu înțelegem mecanismele reale din spatele fiecărei acțiuni, devenim extrem de ușor de manipulat. Social, religios, politic, sexual.

În atare situații, deși avem senzația de independență a alegerilor, nu mai alegem noi; prejudecățile noastre, temerile noastre sau bulele informaționale din care facem parte aleg pentru noi prin noi.

În același timp, cunoașterea ne aduce o mare responsabilitate: libertatea extraordinară de a refuza. Îți oferă puterea opțiunii. A opțiunii de a spune „NU!” atunci când normele din jur, plasate și plusate masiv prin internet, îți cer să fii doar un simplu spectator sau un executant fără crez al ordinului de „DA!”.

Alegerea fără cunoaștere este un gest orb, un pariu riscant și nesusținut cu propria voință. La fel de adevărat este că fără acțiune cunoașterea este doar o teorie sterilă, cumulată în zile care ne prăfuiesc viața.

Într-o perioadă a evoluției umane, dacă putem să o numim evoluție, care prețuiește adesea conformismul mascat de așa-zisa originalitate, cunoașterea rămâne singurul nostru act veritabil de rebeliune, de libertate. Dacă doriți, rămâne singurul nostru act de identitate.

Pe care, DA!, internetul îl oferă dacă știm ce să îi cerem, dacă știm ce să îi răspundem. Dacă avem cunoașterea să știm.

La mulți ani, zeule internet, dar în folosul real al tuturor și al fiecăruia dintre noi!