Cutremur în România. Seismul a fost resimțit în mai multe județe

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

Un cutremur de intensitate redusă, cu magnitudinea 2,9, a avut loc duminică, la ora locală 11:36, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea, conform datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul s-a produs la adâncimea de 147,3 km și a fost localizat în apropierea următoarelor orașe: la 52 km vest de Focșani, 60 km est de Sfântu-Gheorghe, 64 km nord-vest de Buzău, 70 km est de Brașov și 89 km nord-est de Ploiești. În noiembrie 2025, România a înregistrat 12 cutremure cu magnitudini între 2 și 3,5 grade.

Cele mai puternice seisme din acest an au avut magnitudinea 4,4 și s-au produs pe 13 februarie în județul Buzău, respectiv pe 11 mai în județul Vrancea. În 2024, cel mai semnificativ cutremur a fost înregistrat pe 16 septembrie în județul Buzău, având magnitudinea 5,4.

La 85 de ani de la cutremurul major din 1940, Capitala continuă să fie nepregătită pentru un seism puternic. Fundația Comunitară București (FCB) atrage atenția că orașul are nevoie urgentă de un plan operațional pentru primele 72 de ore după un cutremur, interval esențial pentru gestionarea impactului și salvarea de vieți.

Studiul „Bucureștiul Pregătit” realizat în 2024 arată că 60% dintre locuitori se tem cel mai mult de cutremur, iar 80% consideră că orașul nu este pregătit. Totuși, doar 15% au un plan clar pentru situații de urgență.

În noiembrie, Fundația Comunitară București a organizat simulări în școli, centre pentru persoane vulnerabile, clădiri de birouri și spații comunitare pentru a evalua nivelul real de pregătire în fața unui cutremur.

Aproximativ 100 de participanți au fost puși în scenarii care simulau lipsa curentului, a apei, a semnalului telefonic și întârzierea intervenției autorităților. Exercițiile au arătat că mulți reacționează instinctiv, dar greșit, adăpostindu-se lângă geamuri sau încercând să coboare pe scări în timpul seismului.

Totuși, simulările au evidențiat și aspecte pozitive: în situații critice apar lideri informali, oamenii cooperează spontan, iar solidaritatea devine o resursă importantă pentru comunitate, potrivit Buletin de București.