Cutremur la Bruxelles! Ursula von der Leyen, prinsă între acuzații de „inacțiune” și „trădare politică”

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, trece astăzi, 9 octombrie, printr-un nou test politic major la Strasbourg. Deși șansele ca ea să fie demisă sunt minime, valul de critici și cele două moțiuni de cenzură depuse împotriva sa arată limpede: sprijinul de care se bucura odinioară în Parlamentul European începe să se clatine.

Cele două moțiuni (una venită din partea extremei drepte și cealaltă a stângii radicale) sunt expresia nemulțumirilor care se acumulează de luni bune la Bruxelles. La doar câteva luni după ce o moțiune similară inițiată de eurodeputații AUR a fost respinsă, Ursula von der Leyen se confruntă din nou cu o tentativă de „război parlamentar”, pe fondul unei coaliții centriste din ce în ce mai fragile.

Președinta Comisiei Europene, tot mai vulnerabilă în fața partenerilor de coaliție

În ciuda tensiunilor, Ursula von der Leyen este aproape sigură că va supraviețui voturilor din plen. Regulile sunt clare: pentru a demite Comisia Europeană, o moțiune are nevoie de o dublă majoritate, două treimi din voturile exprimate și majoritatea absolută a celor 720 de eurodeputați. Practic, ar fi nevoie de cel puțin 361 de voturi „pentru”, un prag pe care nici o moțiune nu l-a atins vreodată în istoria Uniunii Europene.

Totuși, cifrele contează. În iulie, Ursula von der Leyen a fost confirmată cu 401 voturi, dar la ultima moțiune de cenzură a pierdut deja teren: doar 360 de voturi au fost împotriva demiterii sale, iar 175 au fost „pentru”. Acum, criticii speră ca acest număr să crească la 200, un semnal periculos pentru stabilitatea sa politică.

Conștientă de riscuri, Ursula von der Leyen și-a schimbat radical strategia. Dacă în vară i-a etichetat pe inițiatorii moțiunilor drept „extremiști”, „anti-vaccini” și „admiratori ai lui Putin”, acum a adoptat un ton mult mai calm.

„Știu că unii dintre voi încă ezitați în privința votului. Dar trebuie să rămânem uniți”, a spus ea luni, făcând apel la solidaritate și avertizând că orice dezbinare ar fi exploatată de adversarii Uniunii, în special de Rusia.

Oficiali citați de Politico confirmă că noua sa abordare e deliberată: Ursula von der Leyen încearcă să pară conciliantă, dispusă să negocieze și să asculte, nu să impună.

Atacuri din toate direcțiile

Chiar dacă moțiunile de cenzură nu vor trece, ele scot la iveală o realitate tot mai clară: Ursula von der Leyen este prinsă între două lumi care o contestă din motive complet diferite.

Stânga radicală, reprezentată de Manon Aubry, o acuză de „inacțiune” în fața „genocidului” din Gaza și de lipsă de curaj moral.

Extrema dreaptă, condusă de Jordan Bardella, o atacă pentru politicile „dezastruoase” privind migrația și pentru „capitularea comercială” în fața Statelor Unite.

Unii eurodeputați merg chiar mai departe în retorică. Italianul Roberto Vannacci, cunoscut pentru declarațiile sale controversate, a spus pentru Politico:

„Votez împotriva Ursulei von der Leyen de fiecare dată. Chiar și dacă moțiunea ar fi propusă de vampiri sau de vârcolaci.”

Coaliția de centru, tot mai greu de ținut în frâu

Marea provocare a președintei Comisiei nu este doar să supraviețuiască votului de azi, ci să-și refacă autoritatea asupra alianței fragile formate din Partidul Popular European (PPE), social-democrați (S&D) și liberalii din Renew.

Valérie Hayer, lidera grupului Renew, a spus-o direct:

„Nu s-au înregistrat progrese reale. Majoritatea pro-europeană care v-a ales funcționează prost, la fel de prost ca întotdeauna.”

În același timp, președinta social-democraților, Iratxe García, i-a transmis Ursulei un avertisment clar:

„Trebuie să alegeți între aliații voștri și cei care nu sunt prietenii Europei.”

Până și unii membri ai Partidului Socialist German, partenerii tradiționali ai Ursulei, amenință cu o viitoare moțiune dacă promisiunile nu sunt respectate. „Dacă nu vom vedea acțiuni concrete, s-ar putea să depunem chiar noi o moțiune de cenzură”, a avertizat eurodeputatul René Repasi.

Ursula  von der Leyen va rămâne, cel mai probabil, în funcție și după ziua de azi. Dar voturile și discursurile de la Strasbourg arată că mandatul său este tot mai șubred.