Data nașterii tale spune mai mult decât crezi. Vezi ce înseamnă cu adevărat, explicat de știință

Când vine vorba despre data nașterii, majoritatea oamenilor se gândesc automat la horoscop. În realitate, știința a investigat dacă luna sau sezonul în care ne naștem are efecte reale asupra sănătății și riscurilor medicale de‑a lungul vieții. Cercetările moderne nu susțin ideea că ziua exactă îți fixează destinul, dar ele arată că anumite patternuri apar atunci când analizezi milioane de dosare medicale.

Nașterea între ianuarie și aprilie, un risc ușor mai mare pentru afecțiuni cardiovasculare

Pentru persoanele născute între ianuarie și aprilie, unele studii au găsit o asociere cu un risc ușor mai crescut pentru anumite afecțiuni cardiovasculare, cum ar fi bolile de inimă coronariană. Într‑un studiu care a analizat zeci de mii de pacienți, nașterile în lunile de iarnă și început de primăvară au prezentat o incidență ușor mai mare de boli cardiace comparativ cu persoanele născute în lunile de primăvară târzie sau vară timpurie.

Acest lucru nu înseamnă că toți cei născuți în această perioadă vor avea probleme de inimă, ci doar că, statistic vorbind, există un model observabil în datele populației. Factorii posibili includ expunerea redusă la lumină solară în sarcină și nutriția pe care o primește mama în lunile reci ale anului, ambele putând influența dezvoltarea sistemului cardiovascular al fătului.

Mai, una dintre cele mai „protejate” luni, statistic vorbind

Persoanele născute în luna mai par să fi avut, conform acelorași seturi de date, unul dintre cele mai scăzute riscuri de boli cronice în general. În analize ce au comparat zeci de afecțiuni, de la boli de inimă la tulburări metabolice, cei născuți în mai au avut o tendință de a fi mai protejați statistic decât cei născuți în alte luni.

O posibilă explicație este că sarcina pentru o naștere în mai include perioade de expunere moderată la lumină solară, nutrienți optimi și niveluri regulate de vitamine esențiale, cum ar fi vitamina D, care joacă un rol important în funcția sistemului imunitar și modularea inflamației în organism.

Nașterea vara (iunie–august), cu riscuri mixte și rezultate specifice

În cazul celor născuți vara, mai exact iunie, iulie și august, rezultatele sunt mai variate. Unele cercetări sugerează un risc mai ridicat de boli cardiovasculare pentru cei născuți în iunie, comparativ cu alte luni, ceea ce ar putea reflecta variații ale temperaturii, nivelului de alergeni sau altor factori de mediu în perioada prenatală.

Totuși, alte studii nu găsesc diferențe semnificative pentru vară în ansamblu, ceea ce sugerează că dacă există efecte sezoniere, ele sunt mai slabe și depind mult de contextul geografic și de sistemul medical al populației analizate.

Lunile de toamnă au un risc crescut pentru unele boli, dar nu pentru toate

Pentru toamnă, septembrie, octombrie și noiembrie, datele arată iarăși un model interesant. În anumite seturi de date, persoanele născute în această perioadă au prezentat un risc ușor crescut pentru unele boli cronice comparativ cu mese de primăvară și vară.

De exemplu, indivizii născuți în octombrie au avut o incidență mai mare unor complicații cardiace, respiratorii sau metabolice în comparație cu nașterile de mai. Aceste corelații pot fi legate de perioada prenatală care trece prin lunile de vară, cu temperaturi înalte, polen abundent și alte provocări de mediu, urmate de o sarcină târzie în toamnă, când zilele devin mai scurte și condițiile de mediu se schimbă.

Nașterea iarna, asociată cu riscuri cardiace ușor mai mari în unele studii

Cei născuți în lunile de iarnă au fost, de asemenea, evidențiați în unele studii cu un risc ușor mai mare pentru anumite afecțiuni ale inimii decât persoanele născute în lunile cele mai favorabile statistic, cum ar fi mai. Expunerea limitată la lumină solară în ultimele luni ale sarcinii poate influența nivelurile de vitamina D ale mamei și ale fătului, factori care au fost legați de riscuri cardiovasculare mai târzii în unele analize epidemiologice.