Datoria publică a României a atins pragul istoric de 1.095 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 59% din PIB-ul estimat la 1.860 miliarde de lei pentru anul 2025, potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
Datele oficiale se referă la primele nouă luni ale anului 2025, perioadă în care guvernele Ciolacu, Predoiu și Bolojan au adăugat la datoria publică a României nu mai puțin de 130 miliarde de lei, consolidând astfel povara financiară a statului.
Datoria publică a României în cifre
Datoria totală a țării depășește 200 miliarde de euro, marcând un nivel record în istoria României. Este important de menționat că datele disponibile sunt până în septembrie 2025, ceea ce înseamnă că la finalul anului cifra finală a datoriei publice este probabil mai mare.
Structura datoriei României:
-
Datoria internă: 539 miliarde de lei – titluri de stat emise pentru populație sau împrumuturi de la bănci locale (Fidelis, Tezaur).
-
Datoria externă: 557 miliarde de lei – împrumuturi în euro, dolari și alte valute.
-
Datoria în moneda națională: 504 miliarde de lei.
-
Datoria în euro: 478 miliarde de lei.
-
Datoria în dolari: 110 miliarde de lei.
-
Administrația locală: 25 miliarde de lei.
-
Administrația centrală: restul datoriei publice.
România, aproape de limita recomandată de UE
Nivelul datoriei publice de aproape 60% din PIB o apropie de linia roșie stabilită prin criteriile de convergență ale Uniunii Europene. Oficial, România trebuie să mențină datoria publică sub 60% din PIB, însă realitatea europeană arată că majoritatea statelor depășesc această limită:
-
Grecia: 150% din PIB
-
Italia: 138% din PIB
-
Franța: 116% din PIB
În context european, datoria României rămâne relativ moderată, însă experții economici atenționează că pentru o economie de dimensiunea României, o datorie sustenabilă este de aproximativ 45-50% din PIB, mai ales în condițiile în care cheltuielile publice cresc constant.
Economiștii subliniază că datoria publică nu este neapărat negativă, atât timp cât finanțările generează investiții și venituri viitoare. Probleme apar atunci când fondurile sunt folosite pentru cheltuieli curente, precum salarii, pensii sau achiziții de bunuri și servicii. În aceste cazuri, datoria devine o povară, crescând deficitul bugetar și riscând să determine majorarea taxelor și impozitelor.
Pandemia a schimbat însă paradigmele economice: inflația nu mai este considerată un pericol imediat, iar guvernele au fost nevoite să își crească nivelul de îndatorare pentru a susține economiile. Cu toate acestea, nivelul actual al datoriei României rămâne un subiect sensibil, mai ales în perspectiva stabilității financiare pe termen lung.
Ne doare în organul genital de datoria și deficitul României !
Evolutia datoriei guvernamentale:
2019 – 449 mld lei. Atat a lasat Dancila.
2020 – 499 mld lei. Atat a lasat Orban.
2023 – 785 mld lei. Atat au lasat Citu, Ciuca, Predoiu.
2025 – 964 mld lei. Atat a lasat Ciolacu.
Va veni un moment cand se va trage linia si se va vedea cat s-a cheltuit util pt Romania, cat pentru aberatiile din PNRR, cat pt Ukraina.