Maia Sandu nu vrea Unirea Republicii Moldova cu România

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

Maia Sandu nu vrea Unirea cu România. Declarația șocantă a fost făcută la Tallinn, unde președinta Republicii Moldova a lăsat să se înțeleagă că banii trimiși de București sunt buni, dar când vine vorba de unirea efectivă, Chișinăul privește exclusiv spre Bruxelles. În ciuda sutelor de milioane de euro pompate de Guvernul României în grădinițe, drumuri, rețele de gaz și sprijin bugetar direct, realitatea politică de peste Prut rămâne neschimbată: Moldova vrea beneficiile statutului de „frate mai mic”, dar respinge ideea unui singur stat.

Maia Sandu nu vrea Unirea Republicii Moldova cu România

Această atitudine readuce în prim-plan o întrebare legitimă pentru contribuabilii români: nu cumva a sosit momentul ca Guvernul de la București să reconsidere ajutorul dat către Republica Moldova, în condițiile în care unirea este tratată ca o opțiune secundară sau chiar un scenariu de avarie?

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost întrebată despre perspectiva unei eventuale uniri cu România, sâmbătă, 16 mai, în cadrul Conferinței „Lennart Meri” din cadrul forumul anual de securitate de la Tallinn, Estonia. Fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, a întrebat-o direct de ce nu face pasul unirii cu România, relatează publicația moldoveană Ziarul de Gardă (ZdG).

23:40

FOTO Vladimir Putin și-a mobilizat toate serviciile secrete ca să dărâme conducerea unei țări care vrea să se apropie de Uniunea Europeană și Statele Unite

15:31

FOTO Doi români au murit pe loc după ce camionul lor s-a transformat într-un morman de fiare în Republica Moldova

Răspunsul Maiei Sandu a fost unul diplomatic, dar extrem de tranșant pentru urechile celor care finanțează de la București idealul unificării. Șefa statului vecin a explicat că prioritățile Moldovei sunt altele, iar unirea este privită mai degrabă ca o soluție de rezervă, doar dacă drumul spre Uniunea Europeană s-ar bloca.

„Avem acum mai mult sprijin pentru integrarea în UE, lucru confirmat și la referendum. Continuăm pe acest drum și ne îndeplinim angajamentele, iar acest lucru a fost recunoscut în rapoartele UE. Dar vom face totul pentru a ne păstra oamenii în siguranță și pentru a menține țara în lumea liberă”, a declarat șefa statului.

Aroganță diplomatică sau pragmatism? Moldovenii vor bani, dar nu și granițe comune

Dincolo de discursul oficial, reacția Chișinăului trădează o anumită mentalitate instalată peste Prut, unde o bună parte a elitei politice și a populației pare să se considere superioară românilor de la vest de Prut. Moldova vrea ajutor, dar când e vorba de unire nu vor. Strategia pare simplă: obținerea de fonduri nerambursabile, pașapoarte românești pentru liberă circulație și motorină gratuită pentru agricultori, menținând în același timp independența de stat pentru a nu pierde privilegiile de la Chișinău.

În timp ce România face eforturi financiare uriașe, discursul public de la Chișinău evită strategic asumarea trecutului comun. Această dinamică arată că, din punct de vedere politic, ajutorul dat către Republica Moldova nu a cumpărat atașamentul față de România, ci doar a finanțat un proiect statal care se încăpățânează să rămână separat.

Este timpul ca Bucureștiul să reconsidere ajutorul dat către Republica Moldova?

Obiectivul vizitei Maiei Sandu la Tallinn, efectuate la invitația președintelui eston Alar Karis, este consolidarea cooperării bilaterale, cu accent pe securitatea regională și procesul de aderare a Republicii Moldova la UE. Agenda a inclus întrevederi cu președintele Estoniei, cu premierul Kristen Michal, cu președintele Parlamentului, Lauri Hussar, și cu ministrul de Externe, Margus Tsahkna. Conferința „Lennart Meri” din acest an a debutat cu două sesiuni dedicate Ucrainei și Republicii Moldova. În deschiderea evenimentului, președintele Alar Karis a vorbit despre „curajul european”, afirmând că extinderea UE pentru a include Ucraina, Moldova, Muntenegru, Albania și alte state candidate ar fi „cel mai îndrăzneț și decisiv pas”.

În timp ce liderii europeni laudă „curajul” Moldovei, la București crește frustrarea. România a trimis degeaba zeci de milioane de euro drept ajutor, dacă rezultatul este transformarea țării vecine într-un stat satelit al Bruxelles-ului care întoarce spatele propriei istorii. În contextul economic actual, în care România se confruntă cu propriile deficite bugetare, poate că ar fi timpul ca Guvernul de la București să reconsidere ajutorul dat către Republica Moldova și să condiționeze fiecare euro trimis peste Prut de pași concreți către integrarea reală cu România, nu doar de promisiuni europene deșarte.