Premierul și guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, au discutat în această dimineață despre situația economică a țării și despre posibilitatea elaborării unui plan multianual de împrumuturi. O astfel de strategie ar urma să ajute statul să își asigure finanțarea deficitului bugetar și să gestioneze mai eficient datoriile care ajung la scadență.
Subiectul este important în contextul presiunilor tot mai mari asupra finanțelor publice, al costurilor ridicate de împrumut și al necesității ca România să își planifice din timp necesarul de finanțare.
Deficit mare și datorii tot mai costisitoare
România se apropie de finalul anului 2026 cu un deficit bugetar ridicat în raport cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, deficitul ar urma să scadă de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026 și 5,8% în 2027. În același timp, datoria publică este estimată să ajungă la 63,3% din PIB în 2027.
Consiliul Fiscal apreciază că bugetul pentru 2026 este compatibil cu un deficit calculat în sistem cash de aproximativ 6,25% din PIB.
Pe lângă acoperirea deficitului, statul trebuie să găsească bani și pentru refinanțarea împrumuturilor ajunse la scadență. Estimările ING indică un necesar brut de finanțare de aproximativ 265–275 de miliarde de lei în 2026, echivalentul a circa 13,5% din PIB.
O parte din această presiune este legată de împrumuturile pe termen scurt contractate în perioada 2022–2024, când piețele au fost marcate de volatilitate. Un calendar de finanțare stabilit pe mai mulți ani ar putea distribui mai bine scadențele și ar reduce riscul ca statul să fie nevoit să refinanțeze sume mari într-un interval scurt.
Dobânzile consumă zeci de miliarde de lei
Costul datoriei publice apasă tot mai mult asupra bugetului. Conform proiectului de buget publicat de Ministerul Finanțelor, România a prevăzut pentru 2026 aproximativ 60,8 miliarde de lei pentru plata dobânzilor.
Suma este cu 10,3 miliarde de lei mai mare decât cea din 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 20%. Cheltuiala bugetată reprezintă în jur de 3% din PIB și este de peste două ori mai mare decât în 2023, când dobânzile au însumat 29,9 miliarde de lei.
Aceste sume acoperă exclusiv dobânzile, nu și rambursarea principalului împrumuturilor ajunse la termen. Prin urmare, ele reflectă costul acumulat al datoriei publice, nu doar al finanțărilor contractate în 2026.
Inflația și creșterea economică slabă complică situația
Perspectivele economice fac și mai dificilă gestionarea finanțelor publice. FMI și Banca Mondială au anticipat posibilitatea unei recesiuni ușoare în România în 2026, în timp ce OCDE estimează o creștere economică de numai 1%, sub nivelul potențial al economiei.
Inflația rămâne, de asemenea, o provocare. ING estimează o medie anuală de aproximativ 8,2% în 2026 și o rată de circa 6% la sfârșitul anului. În prognoza OCDE, inflația ar urma să revină în intervalul-țintă al BNR – 2,5%, plus sau minus un punct procentual – abia în 2027.
În aceste condiții, coordonarea dintre Guvern și banca centrală este importantă. O strategie de împrumuturi mai predictibilă ar putea contribui la limitarea presiunilor asupra randamentelor obligațiunilor și la menținerea stabilității leului, oferind totodată mai mult spațiu pentru ajustarea politicii monetare dacă inflația se temperează.
Ce ar putea schimba un plan multianual
O strategie de finanțare construită pe mai mulți ani ar putea transmite investitorilor și agențiilor de rating un semnal de disciplină fiscală. Un asemenea plan ar permite o mai bună organizare a scadențelor și ar putea stabili din timp obiective privind maturitatea împrumuturilor, moneda în care sunt contractate și structura datoriei.
Miza este cu atât mai mare cu cât România trebuie să continue consolidarea bugetară și să valorifice fondurile europene disponibile prin PNRR, aflat în etapa finală.
Deocamdată, discuțiile dintre Guvern și BNR indică abordarea acestei teme, însă rămâne de văzut dacă ele se vor concretiza într-o strategie oficială, cu obiective și termene precise.