De ce este sănătos sa te culci mai devreme

Ce este mai important: cantitatea de somn sau calitatea acestuia? Cum se va schimba viața ta dacă te vei culca tot timpul înainte de miezul nopții? Mulți oameni cred că cheia unui somn bun este durata acestuia. Adică, nu contează dacă te-ai culcat la 11 și te-ai trezit la 7, sau ai adormit la 3 dimineața și te-ai trezit la 10 dimineața – până la urmă, a fost finalizat minimul necesar de 7 ore de somn. Dar aceasta este o iluzie.

De fapt, timpul somnului, durata acestuia, calitatea și timpul adormirii și trezirii – totul contează. Nu vă puteți concentra asupra uneia dintre aceste condiții; toate trebuie îndeplinite pentru un somn sănătos. Când vorbim despre faptul că este mai bine să ne culcăm înainte de ora 12 dimineața, atunci în primul rând ne referim la lumina soarelui. Somnul este ceva care se combină cu timpul întunecat al zilei, are o sincronizare maximă cu lumina: lumina soarelui suprimă producția de melatonină dimineața sau ziua, iar la amurg concentrația hormonului începe să crească treptat. Pe fondul unei creșteri a conținutului hormonului din organism, o persoană adoarme. Vârful cade la primele ore ale dimineții și până la patru seara scade brusc. Când a fost descoperit hormonul în 1958, l-au numit cu mândrie – „hormonul somnului”.

Melatonina este de fapt hormonul nopții. Desigur, modelul ideal de somn sănătos este să te culci la căderea nopții și să te trezești în zori. Optim este să fii sincronizat cu apusul soarelui, mai ales vara. Ora de somn și ora de trezire pot fi schimbate în funcție de sezon, la fel cum răsare soarele mai târziu sau mai devreme.

02:00

Cum ne afectează emoțiile dieta alimentară. Dieteticianul Adina Rusu: „Mâncarea trebuie să rămână o plăcere, doar că o plăcere gestionată corect”

02:00

Un medic din Iași vorbește despre cazurile de lepră confirmate în România. Dr. Florin Roșu: „Situația actuală nu este una cu risc pentru populație”

De ce ar trebuii sa te bagi la somn odata cu apusul soarelui

Hormonul melatonină este responsabil pentru reglarea ciclului somn-veghe în corpul nostru. Trezirea când este lumină, adormirea când este întuneric este un model natural de somn pentru oameni, dar doar recent oamenii de știință au aflat de ce corpul nostru reacționează la lumină în acest fel. Când lumina naturală lovește retina, se trimite un semnal către hipotalamus, așa-numitul nucleu suprachiasmatic, care, la rândul său, instruiește glanda pineală, care produce hormonul melatonină, să nu o producă la fel de activ. Când se întunecă afara, nucleul suprachiasmatic comandă melatonina să fie produsă din nou intens.

Melatonina este adesea denumită „Dracula hormonilor” – vine doar noaptea. Melatonina, de regulă, în organism începe să se producă seara târziu (și el este cel care ne face să „dăm din nas”), vârful producției sale cade la miezul nopții sau la o oră (motiv pentru care este atât de important să dormi în acest moment), iar până la ora 4 dimineața nivelul hormonului este deja scade semnificativ. De aceea ne este atât de greu să ne trezim iarna și să dorim să dormim tot timpul – pentru că întotdeauna este întuneric în jur. Practic, lumina naturală contribuie la producția ciclică de melatonină, deși lumina artificială foarte puternică o poate afecta și ea.

Melatonina afectează, de asemenea, un lanț de hormoni metabolici importanți: insulina, grelina și leptina. Sunt responsabili, printre altele, de apetitul și depozitarea grăsimilor. Cu cât dormim mai puțin, cu atât mai multă grelină, care este responsabilă pentru dorința noastră de a mânca. Nivelul de grelină crește înainte de mese și scade după mese. Se crede că completează hormonul leptină, produs în țesutul adipos, care induce sațietatea atunci când este prezent în concentrații mai mari. Când cercetătorii au manipulat hipotalamusul animalelor, care este responsabil pentru producerea tuturor acestor hormoni, aceștia au dezvoltat obezitate foarte repede, iar la cei cărora li s-a injectat melatonină, dimpotrivă, nivelul grăsimilor viscerale a scăzut.

Melatonina acționează nu numai pe suprafața celulei, ci și asupra nucleului, asupra genomului uman. Este un regulator al activității multor gene care funcționează în timpul somnului în raport cu perioada de veghe. Genomul nostru funcționează diferit. Dacă privăm orice organism viu de somn, în 90% din cazuri va muri în decurs de o săptămână. Toate principiile de reglementare a organismelor vii vor fi încălcate. Se știe că o persoană poate trăi fără apă timp de 18 zile, fără hrană timp de 72 de zile. Dar fără somn, poate trăi doar o săptămână, maximum 11 zile.