De ce facem coliva – Intre traditie si superstitii

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Obiceiul colivei este destul de vechi la noi in tara, aparut prin anii 361-363. Desi, initial aceasta a servit drept hrana pentru oameni avand in alcatuirea sa grau fiert, nuci, zahar si mirodenii, ulterior coliva serveste pentru amintirea mortilor.
Coliva este unul dintre cele mai stravechi obiceiuri romanesti, datand imediat dupa moartea sfantului Teodor Tiron, in timpul domniei imparatului Iulian Apostatul. Se spune ca imparatul si-a dorit sa se razbune pe crestini, stropind toata hrana credinciosilor cu sange. Sfantul Teodor Tiron, desi trecut in nefiinta, i-a anuntat pe crestini, aparandu-i in vis Arhiepiscopului Eudoxie al Constantinopolului, indrumandu-i pe credinciosi sa manance grau fiert cu miere.

Citeste si Coliva ca la manastire – Ingredientul pe care maicile il folosesc cand fac coliva

In prezent, coliva se pregateste pentru amintirea mortilor, realizandu-se la pomeni, parastase, inmormantari si in sambetele mortilor. Aceasta este bine preparata de catre gospodine si sfintita de catre preoti in biserica. Ulterior, coliva se va imparti tuturor celor sarmani, dar si apropiatilor celui care a trecut in nefiinta.

Fiind realizata din grau, coliva infatiseaza trupul celui trecut in nefiinta. Se spune ca principala hrana a omului este graul. Tot graul simbolizeaza reinvierea. Cu alte cuvinte, asa cum graul este introdus in pamant pe tot parcursul iernii si are puterea de a incolti, tot asa cei morti, desi ingropati, vor reinvia si se vor ridica la ceruri.
Credintele populare sunt de parere ca dulciurile care se regasesc pe coliva reprezinta faptele bune ale celor care nu mai sunt printre noi si pe care ii pomenim.

sursa: traditii din romania