De ce rămâne Călin Georgescu în arest preventiv. Ce au descoperit judecătorii în dosar și care sunt argumentele Curții de Apel București

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Curtea de Apel București a făcut publică motivarea deciziei prin care a dispus prelungirea arestării preventive a lui Călin Georgescu cu încă 30 de zile. Judecătorii au invocat riscul ca fostul candidat la alegerile prezidențiale să se sustragă anchetei, făcând referire la discuții despre plecarea în Italia, obținerea azilului politic și documente descoperite în urma perchezițiilor. Acesta va rămâne în arest până la 27 noiembrie 2026.

Planurile privind plecarea în Italia, unul dintre argumentele judecătorilor

Potrivit motivării Curții de Apel București, unul dintre principalele argumente pentru menținerea măsurii preventive îl reprezintă informațiile privind presupusele demersuri făcute de Călin Georgescu și Ionel Rusen pentru stabilirea fostului candidat în Italia.

Anchetatorii au prezentat discuții referitoare la identificarea unei locuințe în această țară, obținerea azilului politic și procurarea documentelor necesare deplasării. Judecătorii au apreciat că aceste elemente indică existența unui risc actual de sustragere de la urmărirea penală.

În motivare sunt menționate și conversații în care persoanele implicate ar fi discutat despre necesitatea păstrării secretului asupra demersurilor făcute.

De asemenea, instanța a analizat informațiile potrivit cărora, în mai 2025, Călin Georgescu i-ar fi solicitat lui Ionel Rusen să facă demersuri pentru obținerea azilului politic în Italia, inclusiv pentru persoanele care îl sprijineau.

Documentele găsite la percheziții, analizate de judecători

Un alt element luat în considerare îl reprezintă documentele descoperite în urma perchezițiilor domiciliare și auto din 21 septembrie 2026.

Printre acestea s-ar fi aflat un document cu mențiunea „Diplomatic Passport – Order of Malta”, emis pe numele lui Călin Georgescu, în calitate de senator, precum și un document de identitate diplomatică.

Actele aveau o perioadă de valabilitate cuprinsă între 15 mai 2025 și 14 mai 2030. În motivare este menționată și poziția publică a Ambasadei Ordinului Suveran Militar de Malta în România, potrivit căreia Călin Georgescu nu ar fi fost membru al organizației, iar documentul respectiv nu ar fi fost emis de aceasta.

Apărarea a susținut că documentele nu reprezentau acte oficiale de călătorie și că nu au fost folosite pentru trecerea frontierei.

Ce spun judecătorii despre acuzațiile de înșelăciune

Curtea de Apel București a analizat și acuzațiile inițiale din dosarul instrumentat de DIICOT, referitoare la presupusa constituire a unui grup infracțional organizat și la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

Potrivit anchetatorilor, Călin Georgescu, Ionel Rusen și o altă persoană ar fi acționat coordonat pentru obținerea unei sume de bani de la omul de afaceri Răzvan-Liviu Leu.

În acest dosar este analizată suma de 1,1 milioane de euro, care ar fi fost solicitată și plătită cu titlu de garanție pentru obținerea unei finanțări externe destinate societății Real Concrete Land. Ulterior, banii nu ar fi fost restituiți.

Judecătorii au apreciat că probele administrate până în prezent susțin în continuare existența unei suspiciuni rezonabile privind implicarea inculpaților în faptele cercetate.

Călin Georgescu a respins acuzațiile, iar apărarea a susținut că operațiunile au avut caracter contractual și că suma a fost achitată pentru închirierea unei garanții bancare.

Acuzațiile informatice nu au reprezentat motivul decisiv pentru arestare

Un aspect important din motivarea instanței se referă la noile acuzații formulate de procurori, privind presupuse infracțiuni informatice.

Judecătorii au precizat că, deși în dosar există anumite elemente de fapt referitoare la aceste acuzații, ele nu întrunesc în acest moment condițiile unei suspiciuni rezonabile care să justifice luarea unei măsuri preventive. Anchetatorii urmează să clarifice aceste aspecte prin administrarea de noi probe.

Prin urmare, acuzațiile informatice nu au constituit temeiul decisiv pentru prelungirea arestării preventive.

De ce nu a fost suficient controlul judiciar sau arestul la domiciliu

În motivare, Curtea de Apel București a explicat și de ce măsurile preventive mai puțin restrictive nu ar fi suficiente în această etapă a anchetei.

Judecătorii au considerat că gravitatea faptelor cercetate, valoarea prejudiciului și riscul de sustragere justifică menținerea arestului preventiv.

Astfel, instanța a apreciat că nici controlul judiciar, nici arestul la domiciliu nu ar putea asigura în mod corespunzător desfășurarea procedurilor judiciare.

Prin decizia pronunțată la 28 octombrie 2026, Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT și a dispus prelungirea arestării preventive pentru Călin Georgescu și Ionel Rusen până la 27 noiembrie 2026. Hotărârea este definitivă.

Precizăm că argumentele prezentate de judecători se referă la suspiciunile analizate în cadrul măsurii preventive și nu reprezintă o condamnare. Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție.